O nouă „țară” a apărut în Europa peste noapte. „Sunt convins că americanii nici nu ştiu numele ei”

Europa are o nouă „țară” pe Internet – Listenbourg. Aceasta apare deja pe „hărți”, are imn, stemă, o istorie bogată și chiar și un Mare Premiu de Formula 1. Listenbourg este, evident, o glumă, care a plecat de la o ironie la adresa americanilor care nu se pricep la geografie.

Listenbourg nu există, însă zeci de mii de internauţi au fost convinşi de existenţa acestei țări. Totul a plecat de la o glumă făcută de un francez la adresa cetăţenilor americani care nu se pricep la geografie, scrie Euronews.

A fost nevoie de doar trei zile după ce o hartă photoshopată care înfățișa Listenbourg – o țară fictivă lipită la întâmplare de peninsula iberică – a apărut pe rețelele de socializare pentru ca gluma să facă furori în întreaga lume.

La început, nu a fost nimic mai mult decât o lovitură la adresa americanilor și a presupusei lor lipse de cunoștințe de geografie.

„Sunt sigur că americanii nici măcar nu știu cum se numește această țară”, a declarat Gaspardo, utilizator Twitter, la 30 octombrie, însoțind o hartă cu o săgeată roșie care indica o bucată de pământ adăugată cu generozitate la Spania și Portugalia și colorată în verde, sugerând că este vorba despre un stat membru al UE.

Listenbourg are imn, stemă şi o istorie deja bogată

Între timp, unii au decis să ducă trollingul la un alt nivel, susținând că locul este de fapt real.

Pour toutes procédures administratives liées au papiers d'identités & visas n'hésitez pas à nous contacter!

Für alle administrativen Anfragen zu Ausweisen und Visa kontaktieren Sie uns bitte!

For all administrative procedures related to identity papers & visas contact us! pic.twitter.com/nmCgUgYXfR

— Ministry of the Interior (@IntrListenbourg) November 1, 2022

O hartă prin satelit de înaltă definiție a înlocuit-o pe cea originală, în timp ce pe Reddit a apărut rapid un canal care susținea că Listenbourg are propriul Mare Premiu de Formula 1 și că astronauții săi au făcut parte dintr-o misiune pe Lună.

Alții s-au organizat rapid în jurul a ceea ce ei pretind a fi un „partid de centru extrem”, al cărui lider s-a angajat să „îmbunătățească imaginea Listenbourg în străinătate”, în timp ce presupusul său minister de interne s-a oferit deja să răspundă la orice întrebare privind documentele de identitate și vizele.

https://twitter.com/gaspardooo/status/1586787427737280513?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1586787427737280513%7Ctwgr%5E9f2924383dfab1bafd4f6ba813a1cd88b23aa7b7%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.digi24.ro%2Fstiri%2Fexterne%2Fue%2Fo-noua-tara-a-aparut-in-europa-peste-noapte-sunt-convins-ca-americanii-nici-nu-stiu-numele-ei-2141687

#imn #țară #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gradul de economisire al populației din Republica Moldova rămâne redus, arată cele mai noi date ale Băncii Naționale. Conform sondajului, 74,7% dintre respondenți declară că nu au reușit să economisească nimic în ultimele șase luni, ceea ce confirmă fragilitatea situației financiare a gospodăriilor și presiunile persistente asupra bugetelor familiale.

Printre cei care totuși reușesc să economisească, preferințele continuă să se orienteze către forme tradiționale și puțin productive. 57,1% își păstrează economiile în numerar, iar 46,1% în conturi curente bancare, ambele opțiuni având randamente minime sau inexistente. Doar 9,1% aleg depozitele la termen, 3,1% asigurările de viață, 4,7% investițiile imobiliare, iar 2% valorile mobiliare, indicând un apetit redus pentru instrumente financiare mai sofisticate sau generatoare de venit.

Percepția asupra siguranței depozitelor bancare rămâne împărțită. 31,1% dintre respondenți cred că economiile sunt „parțial sigure” în băncile moldovenești, în timp ce 29% le consideră sigure sau foarte sigure, iar 25,4% spun că sunt nesigure sau foarte nesigure, o diferență ce reflectă niveluri variate de încredere după șocurile financiare din ultimul deceniu.

Scopurile pentru care oamenii economisesc nu s-au schimbat esențial. 54,7% pun bani deoparte pentru situații neprevăzute, iar 45,7% pentru investiții în copii, nepoți sau rude. Alte motivații includ cumpărături planificate pe termen scurt (42,9%), teama unei deteriorări a situației financiare (33,1%), obiectivele pe termen lung (28,3%) și investițiile în active rentabile (10,2%).