Inflația galopantă pune în dificultate Europa Centrală și de Est

07 Nov. 2022, 13:13
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Nov. 2022, 13:13 // Actual //  MD Bani

În timp ce inflaţia ar urma în mare măsură să se modereze într-un an, în Europa occidentală, există un sentiment crescând că preţurile ridicate din Europa Centrală se vor menţine o perioadă de timp mai îndelungată, se arată într-o analiză realizată de Reuters.

Cele mai recente date privind inflaţia în regiune variază de la aproape 16% în România la peste 20% în Ungaria, mult peste coridorul ţintă al băncilor centrale, de la 1% la 4%.

În Ungaria, preţurile la pâine şi lactate au crescut în ritm anual cu aproximativ 70% în septembrie, în timp ce preţul zahărului în Polonia a urcat cu 50%, unele magazine operând cu stocuri scăzute în vară, în aşteptarea majorării preţurilor, scrie Agerpres.

În timp ce sindicatele cer majorări semnificative ale salariilor, pentru menţinerea puterii de cumpărare, iar firmele cresc preţurile pentru a-şi proteja marjele de profit, sporesc riscurile ca încetinirea economiei să nu reducă inflaţia la nivelul sperat de băncile centrale.

„Cu cât mai mult se menţin solide presiunile inflaţioniste şi cele asupra salariilor, cu atât este mai mare riscul să fie necesare rate mai ridicate ale dobânzilor şi creşterea semnificativă a şomajului, pentru a slăbi cererea şi a restabili stabilitatea preţurilor”, a apreciat economistul Nicholas Farr de la Capital Economics.

Un studiu al Oficiului de Statistică din Polonia arată că peste 70% din consumatori se aşteaptă la menţinerea ratei inflaţiei sau chiar la creşterea ei, în următoarele 12 luni, în timp ce think tank-ul BIEC indică o creştere a aşteptărilor inflaţioniste atât la gospodării cât şi la companii.

Efectele negative asupra economiei în urma războiului din Ucraina au fost deja exacerbate de presiunile puternice asupra preţurilor din cauza înăspririi pieţei forţei de muncă, a anilor de rate scăzute ale dobânzilor şi a măsurile de stimulare fiscală, menite să sporească avansul economiei.

Cel mai mare retailer polonez, LPP, a anunţat că intenţionează să majoreze preţurile cu 7% to 19% pentru a compensa sporirea costurilor şi efectele valutare. Chiar dacă avansul economiei poloneze în 2023 va încetini la aproximativ 1% anul viitor, principalul sindicat se aşteaptă la o creştere a salariilor de 10% – 12% în 2023.

În condiţiile în care deja economiile din regiune se confruntă cu o încetinire, băncile centrale sunt îngrijorate de potenţiala lovitură la adresa perspectivelor de creştere de pe urma înăspririi politicii monetare pentru a ţine sub control inflaţia, de riscurile provocate de creşterea preţurilor la producători, de înăsprirea pieţei muncii şi de volatilitatea cursului de schimb.

În Europa occidentală, pieţele şi economiştii se aşteaptă ca preţurile în zona euro să se apropie de ţinta BCE de 2% până în 2024.

Perspectivele sunt diferite în Europa Centrală.

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.