Arma Kremlinului, cu care șantajează Moldova, rămâne fără muniție! Chișinăul poate importa GNL din Grecia

Terminalul de la Revythousa își crește capacitatea de a exporta cantități de GNL pentru a acoperi o parte din nevoile altor țări din sud-estul Europei, precum România, Moldova și chiar Ucraina, scrie energypress.gr.

Criza energetică a evidențiat rolul important al acestei infrastructuri energetice din Golful Megara din Grecia, o infrastructură care, ca urmare a proiectelor de modernizare și prin adăugarea unui nou rezervor plutitor de stocare (FSU), își crește capacitatea totală de depozitare, precum și numărul de nave cu GNL pe care le poate primi.

Potrivit directorului executiv al operatorului elen de gaze DESFA, Maria Rita Gkali, creșterea cu 12% a capacității de regazificare a stației de la Revythousa, investiția companiei în stația FSRU de la Alexandroupoli, extinderea conductei TAP și a conductei greco-bulgare IGB oferă Greciei un avantaj pentru a face față unei posibile crize în aprovizionarea cu gaze naturale, .

Maria Rita Gkali subliniază însă că toate aceste infrastructuri vor necesita investiții semnificative pentru consolidarea rețelei DESFA, astfel încât Grecia să poată funcționa ca un hub pentru satisfacerea nevoilor energetice și ale altor țări.

„Sunt necesare diverse investiții pentru integrarea noilor proiecte de gaze naturale în sistem (FSRU, extinderea conductei TAP, conducta IGB), astfel încât Grecia să poată funcționa ca o poartă de intrare pentru a satisface nevoile energetice ale Europei de Sud-Est. În cadrul Planului RePowerEU, DESFA a înaintat o serie de propuneri de proiecte care vor permite creșterea exporturilor de gaze naturale către țările vecine, oferind proiectelor planificate de construire a stațiilor FSRU acces nerestricționat la Sistemul Elen pentru Transportul Gazelor Naturale, modernizând rețeaua cu noi conducte pretabile 100% transportării de hidrogen, eliminând blocajele existente, în vederea unei posibile extinderi a TAP pentru a aduce mai mult gaz azer în Europa și extinzând Stația de Comprimare de la Komotini, care va permite utilizarea integrală a capacității de export a conductei ICGB la 5 miliarde m.c. pe an”, a punctat Maria Rita Gkali.

Potrivit ei, de la începutul crizei energetice și de la izbucnirea războiului din Ucraina, capacitatea de export a stației de la Revythousa a fost consolidată semnificativ, iar navele cu GNL sosite aici acoperă nevoile energetice nu numai ale Greciei, ci și ale Bulgariei. Acest rol al stației de la Revythousa va fi consolidat și mai mult în perioada următoare, întrucât prin intermediul Bulgariei, Grecia va avea posibilitatea de a exporta cantități de gaze pentru a acoperi o parte din nevoile altor țări din sud-estul Europei, precum România, Moldova și chiar Ucraina.

Republica Moldova este dependentă 100% de furnizorul rus de gaze Gazprom. Pentru luna octombrie prețul de achiziție este de peste o mie USD pentru mia de metri cubi, iar tariful pentru consumatorii casnici a fost majorat cu 27,2%, la 29,26 lei pentru metrul cub. Din 1 octombrie prețul de import al gazului este calculat după o altă formulă. Este vorba de 70% prețul la petrol și 30% prețul spot al metanului.

#gaz #import #Grecia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.