Uniunea Europeană şi Kazahstan au încheiat un acord de parteneriat în domeniul energiei şi al materiilor prime

Comisia Europeană a anunţat luni că Uniunea Europeană şi Kazahstan au convenit să coopereze mai strâns în domeniul energiei şi al materiilor prime, informează dpa.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi prim-ministrul kazah, Alikhan Smailov, au semnat un acord în acest sens în marja conferinţei mondiale COP27 privind clima care are loc în Egipt.

Acordul urmăreşte să garanteze aprovizionarea cu anumite materii prime şi să dezvolte lanţuri valorice pentru hidrogen şi baterii produse în mod durabil.

Uniunea Europeană este în căutarea de noi parteneri economici în contextul în care crizele globale recente au arătat în mod clar cât de dependente sunt statele Uniunii Europene de lanţurile de aprovizionare ale anumitor ţări.

Pandemia a scos la iveală că UE depinde în mare măsură de China, în timp ce invadarea Ucrainei de către Rusia a demonstrat dependenţa Uniunii de Rusia în domeniul energetic.

În următoarele şase luni, UE va lansa proiecte comune cu Kazahstanul în domenii precum procesele de minerit şi rafinare durabile.

„Voi încheia trei acorduri aici, la acest COP27, pentru hidrogen verde, de exemplu cu Namibia şi cu Egipt”, a declarat von der Leyen într-un interviu acordat postului de televiziune german RTL/ntv.

La sfârşitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a informat că sunt în curs de dezvoltare parteneriate cu Indonezia, Vietnam, Senegal şi India.

#Kazahstan #materie primă #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe mările lumii se află în prezent cea mai mare flotilă de transport de petrol din ultimii ani, cu peste un miliard de barili în tranzit, potrivit datelor furnizate de compania de analiză energetică Vortexa, citate de Bloomberg. Este cel mai ridicat nivel din 2020, când războiul prețurilor dintre Arabia Saudită și Rusia a inundat piața globală în plină pandemie de COVID-19.

Acest val masiv de petrol în tranzit confirmă prognozele conform cărora relaxarea treptată a restricțiilor OPEC+ asupra producției conduce la un nou excedent pe piața globală a țițeiului. În ultimele luni, China a absorbit mare parte din surplus cumpărând barili ieftini pentru rezervele strategice, însă, potrivit analiștilor, piața a atins punctul de saturație.

„Partidele de petrol brut din Orientul Mijlociu rămân tot mai des nevândute, iar indicatorii-cheie de preț arată că deficitul de ofertă s-a încheiat”, notează Bloomberg. Cotațiile internaționale ale petrolului au coborât la minimul ultimelor cinci luni – circa 60 de dolari pe baril, iar traderii se pregătesc pentru o posibilă nouă scădere a prețurilor.

„În ultimele 12 luni știam cu toții că urmează un excedent de petrol. Ei bine, el deja a venit”, a declarat Ben Luckock, șeful diviziei petroliere a grupului Trafigura.

Potrivit estimărilor, stocurile globale de petrol cresc în 2025 cu un ritm de 1,9 milioane de barili pe zi, iar acumularea rapidă a rezervelor plutitoare ar putea fi preludiul unei supraproducții și mai mari în 2026, concluzionează agenția.