Uniunea Europeană şi Kazahstan au încheiat un acord de parteneriat în domeniul energiei şi al materiilor prime

Comisia Europeană a anunţat luni că Uniunea Europeană şi Kazahstan au convenit să coopereze mai strâns în domeniul energiei şi al materiilor prime, informează dpa.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi prim-ministrul kazah, Alikhan Smailov, au semnat un acord în acest sens în marja conferinţei mondiale COP27 privind clima care are loc în Egipt.

Acordul urmăreşte să garanteze aprovizionarea cu anumite materii prime şi să dezvolte lanţuri valorice pentru hidrogen şi baterii produse în mod durabil.

Uniunea Europeană este în căutarea de noi parteneri economici în contextul în care crizele globale recente au arătat în mod clar cât de dependente sunt statele Uniunii Europene de lanţurile de aprovizionare ale anumitor ţări.

Pandemia a scos la iveală că UE depinde în mare măsură de China, în timp ce invadarea Ucrainei de către Rusia a demonstrat dependenţa Uniunii de Rusia în domeniul energetic.

În următoarele şase luni, UE va lansa proiecte comune cu Kazahstanul în domenii precum procesele de minerit şi rafinare durabile.

„Voi încheia trei acorduri aici, la acest COP27, pentru hidrogen verde, de exemplu cu Namibia şi cu Egipt”, a declarat von der Leyen într-un interviu acordat postului de televiziune german RTL/ntv.

La sfârşitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a informat că sunt în curs de dezvoltare parteneriate cu Indonezia, Vietnam, Senegal şi India.

#Kazahstan #materie primă #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.