(VIDEO) Un start-up belgian plătește fermierii pentru carbonul captat în pământ

Un start-up din satul belgian Perwez ajută fermierii să obțină mai mulți bani la finalul unui an agricol vânzând certificate de carbon. Compania calculează cât carbon a captat ferma în timpul lucrărilor agricole și transformă certificatele în fonduri suplimentare pentru fermă, scrie startupcafe.ro.

Alejandro Trenor, cofondatorul Soil Capital explică că unele activități dintr-o fermă captează carbon în sol – cum ar fi cultivarea anumitor plante, în timp ce altele emit carbon – de pildă, folosirea utilajelor agricole care ard combustibil.

„Lucrăm cu fermierii pentru a-i ajuta să adopte practici agricole regenerative pe scară largă. Programul nostru de stimulente se bazează pe carbon. Cuantificăm carbonul captat în sol de o fermă, de la un an agricol la altul. Pentru fiecare tonă de carbon pe care un fermier o captează în sol, putem genera un certificat; luăm acel certificat și îl vindem companiilor din lanțul de aprovizionare cu alimente. Acestea cumpără certificatele pentru că au nevoie de o soluție ca să reducă emisiile din lanțul lor de aprovizionare. Noi le oferim această soluție care le permite să reducă, demonstrabil aceste emisii de carbon. Iar atunci când corporațiile ne plătesc, îi putem plăti înapoi pe fermieri”, a menționat Alejandro Trenor, pentru StartupCafe.ro.

#carbon #start-up #afacere #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.