(VIDEO) Un start-up belgian plătește fermierii pentru carbonul captat în pământ

Un start-up din satul belgian Perwez ajută fermierii să obțină mai mulți bani la finalul unui an agricol vânzând certificate de carbon. Compania calculează cât carbon a captat ferma în timpul lucrărilor agricole și transformă certificatele în fonduri suplimentare pentru fermă, scrie startupcafe.ro.

Alejandro Trenor, cofondatorul Soil Capital explică că unele activități dintr-o fermă captează carbon în sol – cum ar fi cultivarea anumitor plante, în timp ce altele emit carbon – de pildă, folosirea utilajelor agricole care ard combustibil.

„Lucrăm cu fermierii pentru a-i ajuta să adopte practici agricole regenerative pe scară largă. Programul nostru de stimulente se bazează pe carbon. Cuantificăm carbonul captat în sol de o fermă, de la un an agricol la altul. Pentru fiecare tonă de carbon pe care un fermier o captează în sol, putem genera un certificat; luăm acel certificat și îl vindem companiilor din lanțul de aprovizionare cu alimente. Acestea cumpără certificatele pentru că au nevoie de o soluție ca să reducă emisiile din lanțul lor de aprovizionare. Noi le oferim această soluție care le permite să reducă, demonstrabil aceste emisii de carbon. Iar atunci când corporațiile ne plătesc, îi putem plăti înapoi pe fermieri”, a menționat Alejandro Trenor, pentru StartupCafe.ro.

#carbon #start-up #afacere #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.