REPORTAJ Republica Moldova e în faţa unei ierni întunecate din cauza crizei energetice

Într-o hală mare din Chetrosu, la sud de Chişinău, unde se produc de obicei materiale de construcţii, acum este o linişte nefirească, relatează miercuri AFP, în nota de reportaj care prefaţează o prezentare a situaţiei grele în care se află Republica Moldova, potrivit unui reportaj AFP, citat de euractiv.com

Războiul din Ucraina a produs un şoc economic. „În vremuri normale, toate maşinile de pe linia de producţie sunt în funcţiune şi e foarte mare zgomot”, spune Ion Ignat, care a înfiinţat uzina. Acum, se aud doar doi piţigoi, de sus de pe o grindă. Deocamdată, totul e pustiu. Din cauza scumpirilor, patronul a oprit producţia la începutul lui octombrie pentru prima dată din 1992, când a pornit firma.

Criza energetică a lovit puternic ţara cu 2,6 milioane de locuitori

Rusia nu mai furnizează gaze, iar inflaţia a ajuns galopantă. Joi, în Republica Moldova este aşteptată preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care conducerea de la Chişinău doreşte să discute suplimentarea ajutoarelor pentru ţara care speră să adere la Uniunea Europeană. Preşedinta Maia Sandu a subliniat săptămâna trecută că obţinerea energiei a ajuns o problemă zilnică.

Şefa statului a afirmat că vulnerabilitatea respectivă generează un „şantaj politic” şi un amestec în democraţia împărţită între Occident şi spaţiul ex-sovietic de la răsărit. Ea a acuzat serviciile secrete ruse că încearcă să destabilizeze ţara, împreună cu aliaţii lor rămaşi acasă sau aflaţi în exil.

Cu câteva zile înainte, Statele Unite anunţaseră sancţiuni împotriva mai multor oligarhi moldoveni „pentru a contracara campaniile de influenţă insistente din partea Rusiei”.

Înainte de invazia rusă în Ucraina, Republica Moldova era dependentă aproape în totalitate de gazele furnizate de Gazprom. De câteva săptămâni, dificultăţile de aprovizionare s-au agravat, iar în prezent necesarul de gaze este acoperit numai pe jumătate. Circa 30% din energia electrică provenea din Ucraina; loviturile ruse care au ţintit infrastructura energetică ucraineană au obligat Kievul să sisteze toate exporturile respective.

Cucciurganul a sistat livrarea de curent

Termocentrala de la Cuciurgan, din Transnistria, acoperea de obicei 70% din necesarul de energie al ţării, însă de la 1 noiembrie separatiştii pro-ruşi au redus cantitatea livrată la un sfert. De la jumătatea lui octombrie, România livrează Republicii Moldova energie electrică la un preţ plafonat.

Guvernul de la Chişinău strânge cureaua. Iluminatul public nu mai funcţionează, nu se mai folosesc lifturile.

Situaţia nu poate dura, avertizează Ignat. Din 24 februarie, când Rusia a atacat Ucraina, el a mărit ritmul producţiei fiindcă „ştia” că urmează un şantaj din partea Moscovei. „În prezent livrez din excedentul de cărămizi şi aşa reuşesc să îi păstrez pe cei 50 de angajaţi, fără a-i trimite în şomaj tehnic”, explică el. „Avem un picior în UE şi un picior în Federaţia Rusă, dar dacă dăm dovadă de curaj şi demnitate vom fi cu ambele picioare în Europa şi vom putea să scăpăm de influenţa din ultimii 30 de ani”, speră antreprenorul în vârstă de peste 60 de ani.

Businessul, afectat de criza energetică

În firmele mai mici, situaţia este şi mai grea. Serghei Litra, patronul primei berării artizanale din Republica Moldova, resimte fluctuaţiile cotaţiilor energiei, care îi afectează în cascadă preţurile materiilor prime, cum ar fi hameiul şi sticlele. Factura de curent s-a triplat. Alături de cei şase angajaţi, Litra se gândeşte să crească preţurile, cu riscul ca vânzările să scadă, şi să investească în panouri solare, „singura soluţie durabilă, fiindcă nimeni nu ştie când se va termina războiul”.

În gospodării, îngheţul iernii va înrăutăţi situaţia, în timp ce – potrivit preşedintei Sandu – unele familii cheltuiesc deja 70% din venituri pe curentul electric. Moldovenii se aşteaptă la penurii de gaz, resursă pentru care cererea se dublează de obicei din octombrie până în noiembrie, şi la întreruperi de curent, nefiind excluse măsuri mai dure de economisire a energiei.

În parcul Ştefan cel Mare din Chişinău, farmacista Liliana Damaschin, în vârstă de 54 de ani, se bucură de ultimele licăriri ale asfinţitului. A venit doar în vizită, câteva zile, după şase ani în Italia. Pe chip i se citeşte îngrijorarea, iar vocea îi devine o şoaptă când mărturiseşte: „Am simţit o tristeţe adâncă ieri, când am văzut Chişinăul în beznă”.

#Energie #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).