REPORTAJ Republica Moldova e în faţa unei ierni întunecate din cauza crizei energetice

Într-o hală mare din Chetrosu, la sud de Chişinău, unde se produc de obicei materiale de construcţii, acum este o linişte nefirească, relatează miercuri AFP, în nota de reportaj care prefaţează o prezentare a situaţiei grele în care se află Republica Moldova, potrivit unui reportaj AFP, citat de euractiv.com

Războiul din Ucraina a produs un şoc economic. „În vremuri normale, toate maşinile de pe linia de producţie sunt în funcţiune şi e foarte mare zgomot”, spune Ion Ignat, care a înfiinţat uzina. Acum, se aud doar doi piţigoi, de sus de pe o grindă. Deocamdată, totul e pustiu. Din cauza scumpirilor, patronul a oprit producţia la începutul lui octombrie pentru prima dată din 1992, când a pornit firma.

Criza energetică a lovit puternic ţara cu 2,6 milioane de locuitori

Rusia nu mai furnizează gaze, iar inflaţia a ajuns galopantă. Joi, în Republica Moldova este aşteptată preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care conducerea de la Chişinău doreşte să discute suplimentarea ajutoarelor pentru ţara care speră să adere la Uniunea Europeană. Preşedinta Maia Sandu a subliniat săptămâna trecută că obţinerea energiei a ajuns o problemă zilnică.

Şefa statului a afirmat că vulnerabilitatea respectivă generează un „şantaj politic” şi un amestec în democraţia împărţită între Occident şi spaţiul ex-sovietic de la răsărit. Ea a acuzat serviciile secrete ruse că încearcă să destabilizeze ţara, împreună cu aliaţii lor rămaşi acasă sau aflaţi în exil.

Cu câteva zile înainte, Statele Unite anunţaseră sancţiuni împotriva mai multor oligarhi moldoveni „pentru a contracara campaniile de influenţă insistente din partea Rusiei”.

Înainte de invazia rusă în Ucraina, Republica Moldova era dependentă aproape în totalitate de gazele furnizate de Gazprom. De câteva săptămâni, dificultăţile de aprovizionare s-au agravat, iar în prezent necesarul de gaze este acoperit numai pe jumătate. Circa 30% din energia electrică provenea din Ucraina; loviturile ruse care au ţintit infrastructura energetică ucraineană au obligat Kievul să sisteze toate exporturile respective.

Cucciurganul a sistat livrarea de curent

Termocentrala de la Cuciurgan, din Transnistria, acoperea de obicei 70% din necesarul de energie al ţării, însă de la 1 noiembrie separatiştii pro-ruşi au redus cantitatea livrată la un sfert. De la jumătatea lui octombrie, România livrează Republicii Moldova energie electrică la un preţ plafonat.

Guvernul de la Chişinău strânge cureaua. Iluminatul public nu mai funcţionează, nu se mai folosesc lifturile.

Situaţia nu poate dura, avertizează Ignat. Din 24 februarie, când Rusia a atacat Ucraina, el a mărit ritmul producţiei fiindcă „ştia” că urmează un şantaj din partea Moscovei. „În prezent livrez din excedentul de cărămizi şi aşa reuşesc să îi păstrez pe cei 50 de angajaţi, fără a-i trimite în şomaj tehnic”, explică el. „Avem un picior în UE şi un picior în Federaţia Rusă, dar dacă dăm dovadă de curaj şi demnitate vom fi cu ambele picioare în Europa şi vom putea să scăpăm de influenţa din ultimii 30 de ani”, speră antreprenorul în vârstă de peste 60 de ani.

Businessul, afectat de criza energetică

În firmele mai mici, situaţia este şi mai grea. Serghei Litra, patronul primei berării artizanale din Republica Moldova, resimte fluctuaţiile cotaţiilor energiei, care îi afectează în cascadă preţurile materiilor prime, cum ar fi hameiul şi sticlele. Factura de curent s-a triplat. Alături de cei şase angajaţi, Litra se gândeşte să crească preţurile, cu riscul ca vânzările să scadă, şi să investească în panouri solare, „singura soluţie durabilă, fiindcă nimeni nu ştie când se va termina războiul”.

În gospodării, îngheţul iernii va înrăutăţi situaţia, în timp ce – potrivit preşedintei Sandu – unele familii cheltuiesc deja 70% din venituri pe curentul electric. Moldovenii se aşteaptă la penurii de gaz, resursă pentru care cererea se dublează de obicei din octombrie până în noiembrie, şi la întreruperi de curent, nefiind excluse măsuri mai dure de economisire a energiei.

În parcul Ştefan cel Mare din Chişinău, farmacista Liliana Damaschin, în vârstă de 54 de ani, se bucură de ultimele licăriri ale asfinţitului. A venit doar în vizită, câteva zile, după şase ani în Italia. Pe chip i se citeşte îngrijorarea, iar vocea îi devine o şoaptă când mărturiseşte: „Am simţit o tristeţe adâncă ieri, când am văzut Chişinăul în beznă”.

#Energie #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.