Afacerea aripioarelor KFC prosperă! Vânzări de milioane de euro pentru Dorin Recean și directorul PROTV Chișinău

Grupul de food service Sphera Franchise Group a înregistrat un profit net de 24,3 milioane lei românești (echivalentul a 6 mil. de euro) în trimestrul trei al acestui an, în creştere cu 6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce EBITDA normalizat a fost de 37 milioane lei, în urcare cu 24%, potrivit rezultatelor grupului.

Vânzările generate în T3 2022 în România au contribuit cu 297,3 milioane lei, cele din Italia cu 45,5 milioane lei, în timp ce Republica Moldova a atins maxime istorice cu o cifră de afaceri de 4,8 milioane lei (echivalentul a 1,2 mil. de euro). În ceea ce priveşte contribuţia per brand, veniturile restaurantelor KFC au fost de 299 de milioane lei, ale Pizza Hut de 30,7 milioane lei şi ale Taco Bell de 17,9 milioane lei.

În ceea ce priveşte performanţa individuală, toate companiile din Grup au înregistrat creşteri semnificative ale vânzărilor la nouă luni 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, conduse de KFC Italia (117,8 milioane lei, +53%), KFC Moldova (12,3 milioane lei, +39% echivalentul a 3 mil. de euro), Taco Bell (49,4 milioane lei, +37%), Pizza Hut (88,7 milioane lei, +36%) şi KFC România (685,4 milioane lei, +27%).

La 30 septembrie 2022, Sphera Franchise Group opera 174 restaurante: 94 restaurante KFC în România, 2 în Moldova şi 20 în Italia, precum şi 43 restaurante Pizza Hut (inclusiv o subfranciză Pizza Hut Delivery), 14 restaurante Taco Bell şi un restaurant Paul. Grupul avea, în septembrie, 4.643 de angajaţi, dintre care 4.312 în România, 254 în Italia şi 77 în Republica Moldova.

Filiala KFC din Republica Moldova a fost înființată în anul 2008 și are două restaurante, iar Sphera Franchise Group din România deține 80% și îi are ca parteneri pe Dorin Recean, fostul ministru de Interne și pe directorul PROTV Chișinău Cătălin Giosan cu câte 10%.

#vinzari #Recean #KFC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.