Industria europeană a berii este lovită de un tsunami de costuri mari

14 Nov. 2022, 16:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
14 Nov. 2022, 16:47 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În Franţa, asociaţia berarilor tra­ge de luni întregi semnalul cu privire la creşterea uriaşă a costurilor de pro­ducţie (materii prime, ambalaje, energie, transporturi) căreia produ­că­torii sunt nevoiţi să-i facă faţă, o situaţie cu atât mai îngrijorătoare după doi ani de criză sanitară care au fragilizat industria, scrie Euractiv.

În plus, industria locală a malţu­lui întâmpină dificultăţi în a-şi con­tinua livrările către producătorii de bere din cauza costurilor de produc­ţie alimentate de criza actuală a energiei.

Cu perspective din ce în ce mai sumbre, industria franceză a malţului se teme că avantajul său competitiv pe piaţa internaţională se va diminua treptat. Pentru a-şi menţine produc­ţia, asociaţia din industrie face apel pen­tru susţinere la autorităţile franceze.

În Marea Britanie, liderii indus­triei berii cer guvernului să vină cu susţinere specifică pentru a asigura viitorul producătorilor de bere în condiţiile în care costurile în creştere dramatică provoacă o „furtună per­fectă“.

Consumatorii fie se vor con­frun­ta cu preţuri în creştere, fie îşi vor vedea localurile preferate închizân­du-se.

Producătorii britanici spun că preţul mediu al unei halbe ar putea depăşi 7 lire sterline (8 euro) în con­di­ţiile în care facturile la energie afectează atât producătorii, cât şi puburile.

Nici în Germania situaţia nu este mai bună.

„Deja în criza pandemică, blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare şi creşterile de costuri au lovit puternic în industrie. Dar ceea ce se întâmplă acum este fără precedent. Creşterile de costuri pen­tru producătorii de bere au atins un nivel care le ameninţă existenţa. Asis­­tăm la scumpiri fără precedent ale materiilor prime, ambalajelor, energiei şi logisticii,“ a declarat recent Nina Gollinger, purtătoare de cuvânt a Asociaţiei Berarilor Ger­mani, pentru FoodIngredientsFirst.

Potrivit acesteia, preţurile malţu­lui au crescut cu până la 100% în acest an, iar cel al paleţilor cu 100%. Producătorii de bere sunt de ase­menea afectaţi de deficitul de CO2.

Cu consumatorii deja nevoiţi să plătească mai mult pentru bere în contextul inflaţiei, unele guverne vor să împingă costurile şi mai sus. Por­tugalia intenţionează să majoreze taxele speciale pentru bere cu 4%.

„O astfel de măsură ar avea un impact serios asupra competitivităţii şi supravieţuirii industriei berii, com­paniilor şi consumatorilor“, sublinia­ză Francisco Girio, secretar general al APCV Cervejeiros.

Şi în Praga berea se scumpeşte. Preţurile energiei au crescut de a­proa­pe patru ori pentru producă­torul ceh Ceske Budejovice şi de aceea acesta a decis să majoreze preţurile cu 10% din noiembrie.

Şi cel mai mare producător ceh de bere, Plzensky Prazdroj, a majorat preţurile.

O altă problemă pentru producătorii de bere din întreaga Europă: recoltele de hamei din acest an vor fi semnificativ sub medie în Germania şi Cehia.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.