Afacerea aripioarelor KFC prosperă! Vânzări de milioane de euro pentru Dorin Recean și directorul PROTV Chișinău

Grupul de food service Sphera Franchise Group a înregistrat un profit net de 24,3 milioane lei românești (echivalentul a 6 mil. de euro) în trimestrul trei al acestui an, în creştere cu 6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce EBITDA normalizat a fost de 37 milioane lei, în urcare cu 24%, potrivit rezultatelor grupului.

Vânzările generate în T3 2022 în România au contribuit cu 297,3 milioane lei, cele din Italia cu 45,5 milioane lei, în timp ce Republica Moldova a atins maxime istorice cu o cifră de afaceri de 4,8 milioane lei (echivalentul a 1,2 mil. de euro). În ceea ce priveşte contribuţia per brand, veniturile restaurantelor KFC au fost de 299 de milioane lei, ale Pizza Hut de 30,7 milioane lei şi ale Taco Bell de 17,9 milioane lei.

În ceea ce priveşte performanţa individuală, toate companiile din Grup au înregistrat creşteri semnificative ale vânzărilor la nouă luni 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, conduse de KFC Italia (117,8 milioane lei, +53%), KFC Moldova (12,3 milioane lei, +39% echivalentul a 3 mil. de euro), Taco Bell (49,4 milioane lei, +37%), Pizza Hut (88,7 milioane lei, +36%) şi KFC România (685,4 milioane lei, +27%).

La 30 septembrie 2022, Sphera Franchise Group opera 174 restaurante: 94 restaurante KFC în România, 2 în Moldova şi 20 în Italia, precum şi 43 restaurante Pizza Hut (inclusiv o subfranciză Pizza Hut Delivery), 14 restaurante Taco Bell şi un restaurant Paul. Grupul avea, în septembrie, 4.643 de angajaţi, dintre care 4.312 în România, 254 în Italia şi 77 în Republica Moldova.

Filiala KFC din Republica Moldova a fost înființată în anul 2008 și are două restaurante, iar Sphera Franchise Group din România deține 80% și îi are ca parteneri pe Dorin Recean, fostul ministru de Interne și pe directorul PROTV Chișinău Cătălin Giosan cu câte 10%.

#vinzari #Recean #KFC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.