Produse de tutun, mai scumpe din 2023: Guvernul propunere o majorare de 25%, cu 10% mai mult decât se planifica

Autoritățile speră să câștige mai mulți bani la bugetul de stat prin majorarea cotei accizei la produsele de tutun cu 25%. Propunerea se conține în proiectul de lege al Politicii Fiscale pentru anul 2023, care a fost prezentat de Ministerul Finanțelor. Deși calendarul aprobat de Guvern pentru anii 2020-2023 prevede o majorare de 15% pentru produsele de tutun, acum, Executivul vine cu o majorare mai mare, scrie Infotag.

Proiectul Politicii Fiscale pentru anul viitor prevede majorare accizei cu 25% pentru țigările cu filtru și fără filtru, rezervele de tutun pentru dispozitivele de încălzire a tutunului, țigări de foi și trabucuri.

Această majorare contravine calendarului fiscal de 3 ani aprobat de Executiv în 2020, care prevede creșterea accizei la produsele de tutun cu 15%.

În același timp, acciza pentru tutunul pentru fumat și tutunul destinat rulării în țigarete rămâne la același nivel fixat în calendarul fiscal.

Potrivit proiectului, modificarea respectivă va asigura creșterea suplimentară a veniturilor pe perioada anului 2023 cu aproximativ 618 milioane de lei, iar scopul acestei măsuri este maximizarea veniturilor bugetare și reducerea treptată a consumului.

Totodată, Guvernul vine cu un termen limită pentru alinierea accizei la produsele de tutun din Moldova la Directiva UE. Astfel, până în 2025, se propunere o creștere accelerată pentru a atinge nivelul european de 90 de euro pentru 1000 de țigarete.

De menționat că, la momentul aprobării calendarului fiscal, autoritățile au decis să urmeze o abordare balansată, fixând rata accizei de 15% la produsele de tutun, având în vedere riscul comerțului ilicit și puterea de cumpărare a consumatorilor, pe umerii cărora sunt transferate toate majorările de taxe.

#accize #tutun #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.