Elon Musk nu se poate opri din muncit. Miliardarul spune că lucrează de dimineaţa până seara, şapte zile pe săptămână

Într-un interviu virtual acordat luni, în cadrul summitului G20 din Indonezia, Musk a vorbit despre modul în care volumul său de muncă s-a schimbat în urma cumpărării Twitter, în valoare de 44 de miliarde de dolari, a raportat Business Insider.

„Volumul meu de muncă a crescut recent destul de mult”, a spus Musk. „Am prea mult de lucru, asta este sigur”.

Musk, care este şi directorul general al Tesla, a vorbit despre conducerea operaţiunilor globale ale producătorului de maşini electrice, menţionând că această sarcină a devenit din ce în ce mai dificilă.

„Muncesc la capacitate absolută – de dimineaţa până seara, şapte zile pe săptămână”. „Nivelul de tortură la care mă supun este destul de sever”, a adăugat el.

Aceasta nu este prima dată când Musk vorbeşte despre filosofia sa în muncă.

Într-un interviu acordat în 2015 publicaţiei The Wall Street Journal, Musk s-a descris ca fiind un „nano-manager” care era obsedat de „problemele legate de produse”.

„Când văd o maşină, o rachetă sau o navă spaţială, văd doar ceea ce este greşit. Nu văd succesul din spatele muncii mele. Modul asta de a gândi nu reflectă nici pe departe reţeta fericirii”, a adăugat el.

De când a preluat conducerea Twitter, la sfârşitul lunii octombrie, Musk a concediat 3.700 de angajaţi – adică aproximativ 50% din forţa de muncă – şi a cerut ca toţi angajaţii rămaşi să revină la lucrul de la birou, 40 de ore pe săptămână.

#grafic #munca #miliardar #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.