Guvernul vrea accize la tutun ca în UE, până în 2025. Experiența statelor europene în care contrabanda a explodat

Guvernul își propune să accelereze ritmul de creștere a accizelor la produselor de tutun, astfel încât, până în anul 2025, să implementeze prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Prin urmare, în Politica Fiscală pentru anul viitor se propune creșterea accizei la produsele de tutun cu 25%. Propunerea contravine calendarului fiscal pentru anii 2021-2023, care prevedea o majorare cu 15%. Republica Moldova nu este unica țară care a încercat să uniformizeze rapid accizele la produsele de tutun. State precum România, Bulgaria, Letonia, iar acum și Ucraina au înregistrat un nivel record de contrabandă urmând același scenariu.

În proiectul Politicii Fiscale pentru anul 2023, autoritățile propun majorarea accizelor la produsele de tutun cu 25% cu scopul de a ne alinia la cerințele minime ale Directivei UE privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului, adică minimum 90 de euro/1000 de țigarete, până în anul 2025.

Chiar dacă Acordul de Asociere cu UE stipulează alinierea accizelor până în 2025, acest termen poate fi abordat în mod individual cu statele care au semnat acordul, întrucât „Consiliul de asociere va decide asupra unui calendar diferit pentru implementare, în cazul în care contextul regional o va impune”.

În prezent, acciza minimă în Moldova este de 48 de euro/1000 de țigarete, iar pentru a atinge nivelul de 90 de euro/1000 de țigări, va fi nevoie de o creștere rapidă și semnificativă a taxelor la produsele de tutun.

Anterior, mai multe state membre ale UE au fost nevoite să majoreze într-un ritm accelerat acciza la țigarete până la nivelul minim din Uniunea Europeană.

În anii 2007-2010, România, Bulgaria, Lituania, Letonia și alte țări au majorat acciza cu 9-10 euro/1000 de țigarete/an.

În consecință, în 2010, comerțul ilegal cu țigarete a atins 54% în Letonia, 47% în Lituania, 40% în Bulgaria și 37% în România. Numai bugetul de stat al României a ratat venituri în valoare de peste 1 miliard de euro, în 2010. După aceste fenomene adverse, alte state membre ale UE au aplicat o politică fiscală echilibrată, cu creșteri de 3-4 euro/1000 de țigarete/an, începând cu 2011 și până în prezent.

Același fenomen poate fi observat și în statele asociate cu UE, care, de asemenea, majorează acciza până la nivelul minim din Uniune. În Muntenegru, de exemplu, creșterea accelerată a accizei în 2017-2018 a condus la dublarea contrabandei și comerțului ilegal și scăderea veniturilor bugetare cu 30%. De menționat că, ulterior, guvernul din Muntenegru a scăzut acciza în 2019, iar veniturile bugetare și-au revenit.

Experiența Ucrainei este, de asemenea, una elocventă. Acordul de Asociere cu Ucraina nu include un termen limită pentru punerea în aplicare a Directivei 2011/64 și atingerii nivelului minim al accizei de 90 de euro/1000 de țigarete.

Totuși, Ucraina a majorat acciza într-un ritm accelerat în ultimii ani și anume cu 20%, urmărind atingerea minimului UE într-un timp scurt. Această grabă a condus la apariția masivă a fenomenului de contrabandă și comerț ilegal, care, în 2022, a ajuns la cel mai înalt nivel de după declararea independenței, constituind în august curent 21.9%.

În 2020, la momentul aprobării calendarului fiscal pentru anii 2021-2023, Guvernul Republicii Moldova a decis să urmeze o abordare balansată, fixând rata accizei la 15% pentru produsele de tutun, având în vedere riscul comerțului ilicit și puterea de cumpărare a consumatorilor..

Proiectul Politicii Fiscale urmează a fi supus consultărilor publice înainte de a fi aprobat.

#politica fiscală #accize #tigarete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își continuă declinul accentuat și a ajuns vineri la cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni, coborând până în apropierea pragului de 60 000 de dolari. Scăderea are loc pe fondul intensificării vânzărilor globale de acțiuni, în special în sectorul tehnologic, ceea ce a amplificat aversiunea față de risc pe piețele financiare.

Potrivit datelor compilate de Bloomberg, criptomoneda a scăzut cu până la 4,8% în timpul unei sesiuni de tranzacționare extrem de volatile în Asia, atingând un minim de 60 033 de dolari vineri dimineață. Nivelul reprezintă cel mai slab prag din octombrie 2024, cu puțin timp înainte de victoria electorală a lui Donald Trump, notează Reuters.

Declinul actual este cu atât mai abrupt cu cât Bitcoin a pierdut peste 50% față de maximul istoric atins în octombrie 2025, când depășea pragul de 120 000 de dolari.

„Faptul că Bitcoin se îndreaptă din nou spre 60.000 de dolari nu înseamnă că monedele digitale sunt pe moarte, ci că a sosit momentul plății pentru Trezorerie și fondurile care au tratat Bitcoin ca pe un activ unidirecțional, fără controale reale ale riscurilor”, a declarat Joshua Chu, copreședinte al Hong Kong Web3 Association, pentru Reuters.

Acesta a adăugat că investitorii care au mizat excesiv pe creșterea continuă a prețurilor resimt acum volatilitatea pieței. „Cei care au pariat prea mult, au împrumutat prea mult sau au presupus că prețurile vor continua să urce descoperă acum ce înseamnă, în realitate, gestionarea riscurilor”, a spus Chu.

La momentul redactării știrii, Bitcoin a recuperat parțial din pierderi și se tranzacționa în jurul valorii de 65 800 de dolari, notează mediafax.ro. Cu toate acestea, tendința generală rămâne una descendentă. La începutul săptămânii, criptomoneda coborâse deja sub pragul de 73.000 de dolari, marcând cel mai redus nivel de la victoria electorală a lui Trump din 2024.

Scăderea vine în ciuda faptului că administrația de la Casa Albă este percepută ca fiind favorabilă criptomonedelor și adoptării instituționale. Evoluția recentă arată însă că, în contextul tensiunilor de pe piețele globale, nici activele digitale nu sunt ferite de corecții severe.