Cât aur întră în Cupa Mondială FIFA şi la cât este evaluat cel mai scump şi mai râvnit trofeu sportiv din lume

Cupa FIFA este realizată din aur de 18 carate și are 36,5 cm. Trofeul cântăreşte 6,2 kg. La momentul creării sale, cupa valora 23.400 de dolari. Astăzi valoarea ei este de zece ori mai mare, de 286.600 de dolari. „Valoarea reală este semnificativ mai mare, cupa de aur fiind evaluată la aproximativ 20 de milioane de dolari, ceea ce îl face cel mai scump trofeu sportiv”, spune Daniel Vasilev, economist Tavex Group.

Deoarece aurul este întotdeauna asociat succesului, echipa câștigătoare a Cupei Mondiale FIFA primește o cupă de aur, iar jucătorii echipei respective medalii din aur. După cum povesteşte Vasilev, economistul şef al Tavex Group România „Trofeul FIFA actual este creația lui Silvio Gadzaniga, care a înlocuit-o pe zeița Nike (creat în 1929, pentru prima Cupă Mondială de Fotbal din Uruguay, în stil Art Deco de către artistul Abel Lafleur) cu doi sportivi anonimi victorioși.

Cupa FIFA actuală este realizată din aur de 18 carate și are 36,5 cm. Deoarece aurul este mult mai dens decât argintul, trofeul este semnificativ mai greu – aproape 6,2 kg. „Din nou, spre deosebire de prima cupă, trofeul actual este gol, altfel ar fi prea greu pentru a fi ridicat de către fotbaliștii victorioși”, spune Daniel Vasilev.

Interesant, conținutul de aur pur la momentul creării sale valora 23.400 de dolari. Astăzi este de peste zece ori mai mult – 286.600 de dolari. Dar valoarea sa reală este semnificativ mai mare, cupa de aur fiind evaluată la aproximativ 20 de milioane de dolari, ceea ce îl face cel mai scump trofeu sportiv.

Noul trofeu a debutat la Cupa Mondială din Germania de Vest din 1974, câștigată de gazde cu 2-1 împotriva Olandei. De atunci, trofeul realizat în întregime manual (inclusiv replicile sale) a fost câștigat de șapte țări. Dar ce primesc de fapt câștigătorii?

Ce se întâmplă cu trofeul din aur de la Mondialele FIFA şi până în ce an cupa mai permite înscrierea câştigătorilor în interiorul ei

Ţările câștigătoare ale Cupei Mondiale la fotbal nu păstrează originalul pentru totdeauna. În schimb, primesc o suliță de bronz aurit. Astăzi, trofeul original de aur părăsește Muzeul FIFA din Zurich doar pentru ceremoniile oficiale, inclusiv ceremonia de premiere după finală, câștigătorul luând acasă o replică. Până în 2002 însă, jucătorii nu doar că au ridicat cupa de aur inițială, dar țara câștigătoare avea dreptul să o păstreze și să o afișeze public până la următoarea Cupă Mondială. „Deoarece aurul este un metal moale, iar jucătorii euforici nu au neapărat prea multă grijă cum o mânuiesc, trofeul FIFA este restaurat după fiecare turneu. Acest proces presupune curățarea și, uneori, chiar acoperirea trofeului cu un strat nou subțire din aur”, spune Vasilev.

Numele fiecărui câștigător al Cupei Mondiale FIFA este gravat pe partea inferioară a cupei. Țara și anul în care a câștigat sunt scrise în spirală. Interesant este că mai există loc doar până la competiția jubiliară, care va avea loc în 2030. Atunci se va schimba fie designul soclului, fie fontul cu care sunt scrise numele câștigătorilor.

#cupa #trofeu #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile comerciale din Republica Moldova au înregistrat un profit total net de 1,04 miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru al anului 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Cele mai mari trei instituții financiare – Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank și Victoriabank – au acumulat împreună peste 850 de milioane de lei, adică aproximativ 82% din profitul total al sistemului bancar.

Top 5 bănci după profit net au fost MAIB – 390,47 mil. lei, Moldindconbank – 381,14 mil. lei, Victoriabank – 103,43 mil. lei, OTP Bank Moldova – 121,1 mil. lei și FinComBank – 16,92 mil. lei

În contrast, cele mai mici profituri au fost înregistrate de băncile Comertbank (298 mii lei), EuroCreditBank (1,47 mil. lei) și EnergBank (4,94 mil. lei).

Veniturile din dobânzi au totalizat 2,45 miliarde lei, iar cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la aproape 600 milioane lei. Veniturile din comisioane și onorarii au însumat peste 887 milioane lei, în timp ce cheltuielile aferente s-au ridicat la aproximativ 550 milioane lei.
Cele mai mari venituri din dobânzi au fost înregistrate de MAIB (895 mil. lei) și Moldindconbank (565 mil. lei).

Totodată, cheltuielile administrative totale au constituit peste 1,08 miliarde lei, dintre care cheltuielile cu personalul au depășit 840 milioane lei.