Cât aur întră în Cupa Mondială FIFA şi la cât este evaluat cel mai scump şi mai râvnit trofeu sportiv din lume

Cupa FIFA este realizată din aur de 18 carate și are 36,5 cm. Trofeul cântăreşte 6,2 kg. La momentul creării sale, cupa valora 23.400 de dolari. Astăzi valoarea ei este de zece ori mai mare, de 286.600 de dolari. „Valoarea reală este semnificativ mai mare, cupa de aur fiind evaluată la aproximativ 20 de milioane de dolari, ceea ce îl face cel mai scump trofeu sportiv”, spune Daniel Vasilev, economist Tavex Group.

Deoarece aurul este întotdeauna asociat succesului, echipa câștigătoare a Cupei Mondiale FIFA primește o cupă de aur, iar jucătorii echipei respective medalii din aur. După cum povesteşte Vasilev, economistul şef al Tavex Group România „Trofeul FIFA actual este creația lui Silvio Gadzaniga, care a înlocuit-o pe zeița Nike (creat în 1929, pentru prima Cupă Mondială de Fotbal din Uruguay, în stil Art Deco de către artistul Abel Lafleur) cu doi sportivi anonimi victorioși.

Cupa FIFA actuală este realizată din aur de 18 carate și are 36,5 cm. Deoarece aurul este mult mai dens decât argintul, trofeul este semnificativ mai greu – aproape 6,2 kg. „Din nou, spre deosebire de prima cupă, trofeul actual este gol, altfel ar fi prea greu pentru a fi ridicat de către fotbaliștii victorioși”, spune Daniel Vasilev.

Interesant, conținutul de aur pur la momentul creării sale valora 23.400 de dolari. Astăzi este de peste zece ori mai mult – 286.600 de dolari. Dar valoarea sa reală este semnificativ mai mare, cupa de aur fiind evaluată la aproximativ 20 de milioane de dolari, ceea ce îl face cel mai scump trofeu sportiv.

Noul trofeu a debutat la Cupa Mondială din Germania de Vest din 1974, câștigată de gazde cu 2-1 împotriva Olandei. De atunci, trofeul realizat în întregime manual (inclusiv replicile sale) a fost câștigat de șapte țări. Dar ce primesc de fapt câștigătorii?

Ce se întâmplă cu trofeul din aur de la Mondialele FIFA şi până în ce an cupa mai permite înscrierea câştigătorilor în interiorul ei

Ţările câștigătoare ale Cupei Mondiale la fotbal nu păstrează originalul pentru totdeauna. În schimb, primesc o suliță de bronz aurit. Astăzi, trofeul original de aur părăsește Muzeul FIFA din Zurich doar pentru ceremoniile oficiale, inclusiv ceremonia de premiere după finală, câștigătorul luând acasă o replică. Până în 2002 însă, jucătorii nu doar că au ridicat cupa de aur inițială, dar țara câștigătoare avea dreptul să o păstreze și să o afișeze public până la următoarea Cupă Mondială. „Deoarece aurul este un metal moale, iar jucătorii euforici nu au neapărat prea multă grijă cum o mânuiesc, trofeul FIFA este restaurat după fiecare turneu. Acest proces presupune curățarea și, uneori, chiar acoperirea trofeului cu un strat nou subțire din aur”, spune Vasilev.

Numele fiecărui câștigător al Cupei Mondiale FIFA este gravat pe partea inferioară a cupei. Țara și anul în care a câștigat sunt scrise în spirală. Interesant este că mai există loc doar până la competiția jubiliară, care va avea loc în 2030. Atunci se va schimba fie designul soclului, fie fontul cu care sunt scrise numele câștigătorilor.

#cupa #trofeu #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.