Marea Britanie sancţionează oficiali ruşi implicaţi în industria armamentului şi în recrutarea militarilor

Guvernul Marii Britanii a anunţat, miercuri, sancţiuni împotriva a 22 de oficiali ruşi implicaţi în activităţile industriei de armament şi în recrutarea militarilor ruşi pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina.

Printre oficialii sancţionaţi de Londra se numără vicepremierul rus Denis Manturov, responsabil de industria militară şi de echiparea cu armament a trupelor mobilizate.

A fost sancţionat şi Arkady Gostev, directorul Serviciului rus al Penitenciarelor, pe fondul informaţiilor privind trimiterea unor deţinuţi pe frontul din Ucraina în cadrul Grupului paramilitar Wagner. Pe lista oficialilor sancţionaţi figurează şi zece guvernatori ori directori ai administraţiilor regionale din Rusia, inclusiv din republicile Daghestan, Inguşetia şi Kalmikia, conform unui comunicat al Guvernului de la Londra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Decizia regimului rus de a mobiliza parţial cetăţeni ruşi a fost o încercare disperată de a-i ataca masiv pe ucrainenii curajoşi care îşi apără teritoriul. A eşuat. Astăzi, am sancţionat indivizi care au aplicat decizia de mobilizare parţială, trimiţând mii de cetăţeni ruşi să lupte în războiul ilegal şi oribil al lui Putin. Marea Britanie va continua să recurgă la sancţiuni şi va oferi susţinere Ucrainei pentru a-şi apăra independenţa”, a afirmat James Cleverly, ministrul britanic de Externe.

Până acum, Marea Britanie a sancţionat 1.200 de persoane şi 120 de entităţi din cauza invaziei militare ruse în Ucraina.

#ruși #sanctiuni #Londra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.