Moscow Times: Vrea nu vrea, Vladimir Putin nu va avea de ales decât să rânjească și să suporte suferința care va veni

01 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Dmitri Peskov, bărbatul însărcinat cu împărtășirea opiniilor președintelui Vladimir Putin cu restul lumii, a negat săptămâna trecută că Rusia ar încerca să răstoarne guvernul ucrainean sau să aducă schimbarea regimului.

Această întoarcere surprinzătoare sugerează că Moscova ar putea fi acum pregătită să-l trateze pe Volodimir Zelenski drept liderul legitim ales al Ucrainei, scrie Oleksi Iakubin în Moscow Times.

În timp ce declarația lui Peskov a ridicat în mod evident câteva sprâncene – nu în ultimul rând, deoarece Kremlinul nu dorește altceva decât să instaleze și să controleze conducerea Ucrainei – adevărata întrebare este de ce ar asculta cineva ce spune Peskov în aceste zile. Deși se vorbea odinioară despre influența purtătorului de cuvânt al Kremlinului, ultimele nouă luni au demonstrat că vorbele sale au puțină greutate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

În aceeași perioadă, Rusia a pierdut orice statut internațional pe care l-a avut. Numai invazia sa ar fi fost insuficientă pentru a obține acest rezultat. Dar, în plus, Rusia s-a retras și din organizațiile și instituțiile internaționale unde legitimitatea guvernului ucrainean ar fi putut fi discutată în mod rezonabil. Cum ar putea acesta să fie subiectul discuției acum? Doar poporul ucrainean poate da legititate și legalitate guvernului ucrainean.

Deci, care a fost sensul declarației lui Peskov?

Se poate spune că a fost menită să semnaleze dorința Moscovei de a reveni la un dialog civilizat cu Ucraina – și de a schimba pseudo-realitatea în care Kremlinul și adepții săi trăiesc în ultimul an cu o doză sănătoasă de Realpolitik.

La urma urmei, niciun agresor nu poate respinge negocierile de pace pe termen nelimitat decât dacă trupele sale sunt întâmpinate cu flori, iar acesta nu a fost cazul pentru armata rusă din Ucraina – chiar dacă Kremlinului i-a luat mult timp să accepte acest lucru.

Guvernul rus a demonizat executicvul ucrainean și a pus sub semnul întrebării legitimitatea acestuia nu numai de la începutul invaziei, ci în mod constant în ultimii nouă ani, etichetând guvernul de la Kiev drept un grup de „naziști și dependenți de droguri” și vorbind despre „crimele regimului” de parcă întreaga ţară ar fi un lagăr de prizonieri.

Putin a început recent să folosească termenul „parteneri ucraineni” pentru a se referi din nou la guvernul lui Zelenski – lucru pe care nu l-a mai făcut din vara lui 2021. Desigur, în înțelegerea mercantilă a lui Putin termenul „partenerii” nu înseamnă tocmai prieteni, dar este un pas semnificativ față de „naziști și dependenți de droguri”.

Ce semnale dă Kremlinul

Kremlinul pare să își ajusteze limbajul în jurul conflictului în încercarea de a semnala lumii că agresorul este acum gata să revină la masa negocierilor.

Mai mult, Rusia pare acum pregătită pentru un alt tip de negocieri. În trecut, Kremlinul a folosit termenul „discuții” care semnifica mai degrabă un ultimatum decât un dialog. Dar, așa cum au arătat ultimele summit-uri internaționale, nimeni nu mai crede cu adevărat ce spune Moscova, considerând declarațiile drept o cortină de fum fie pentru o escaladare ulterioară, fie pentru o pauză atât de necesară în ostilități pentru a se regrupa pentru noi operațiuni militare.

Cu toate acestea, Putin dorește acum să le arate „partenerilor” săi din Occident și Ucrainei că este pregătit să discute pași veritabili către pace – deși rămâne neclar ce înțelege exact prin acest termen. Probabil că Rusia și-a dat deja seama că retorica sa de amenințări și ultimatumuri a eșuat și nu riscă decât să discrediteze și mai mult Moscova și să consolideze statutul Rusiei de paria global.

O întoarcere la Realpolitik pentru Rusia (dacă asta se întâmplă într-adevăr) are un scop militar, dar și unul politic. Kremlinul și-a dat seama probabil ce știa Ucraina de la începutul invaziei și ceea ce știa Occidentul de când Rusia s-a dovedit incapabilă să obțină o victorie rapidă.

Rusia și-a invadat vecinul cu intenția de a începe un război hibrid pentru a atrage NATO în conflict și apoi să poarte discuții. În schimb, a primit un război la scară largă.Într-o anumită măsură, invazia a permis Kremlinului să-și realizeze dorința de a lupta cu NATO la nivel tehnologic, deși și această bătălie a fost pierdută fără speranță.

Un semn că Rusia se gândește serios să poarte discuții cu guvernul ucrainean este țintirea continuă de către Rusia a infrastructurii civile a țării. Deși acest lucru nu modifică în niciun fel situația militară și, într-adevăr, servește doar la întărirea hotărârii armatei Ucrainei, Kremlinul calculează că va servi și la creșterea presiunii asupra conducerii de la Kiev pentru a pune capăt războiului.

Dar acest calcul aparent este complet lipsit de temei, deoarece poporul ucrainean este de mult pregătit să suporte privațiuni grave în această iarnă. Situația a ajuns într-un punct în care Putin nu va avea în curând de ales decât să poarte discuții cu Zelenski. Între timp, președintele ucrainean și-a înmuiat retorica și nu mai respinge definitiv ideea de a se așeza la masa negocierilor cu Putin.
Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea războiului, Putin a zâmbit în timp ce a citat un vers dintr-un cântec vulgar rusesc, în timpul unei conferințe de presă cu președintele kazah Kassim-Jomart Tokaiev. „Îți place sau nu, va trebui să suporți, frumoasă mea”, a spus Putin, întrebat despre respingerea Acordurilor de la Minsk de către Ucraina.

Dar acum s-a întors roata, iar Rusia a devenit frumoasa răbdătoare, care nu are de ales decât să rânjească și să suporte suferința care urmează să vină, concluzionează Oleksi Iakubin în Moskow Times.

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.