Prețul la energia electrică a aruncat Moldova în urmă cu 60 de ani! Accesibilitatea la curent similară cu cea din 1960

Moldova a început acest an cu cel mai mic preț la energia electrică din ultimii 10 ani. Prețul mediu ponderat a fost de 1,64 lei/kWh, dintre care la Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L am avut prețul de 1,51 lei/kWh, iar la S.A. „Furnizarea Energiei Electrice Nord” prețul a fost de 2.04 lei/kWh. Un preț mai mic decât acesta a fost doar până în 2012 apoi prețurile au crescut constant până în 2015, iar din 2015 am avut un fenomen nemaivăzut în istoria noastră de după independență: prețurile au început să scadă. Astfel în 6 ani prețul la energia electrică a scăzut constant și cumulativ reducerea a fost de peste 25%, scrie economistul Veaceslav Ioniță .

În acest an, în mai puțin de 9 luni, noi asistăm la a 5-a majorare de preț, iar cumulativ din luna martie până în prezent prețurile au crescut în mediu de 3,6 ori.

În anul 1993 prețul la energia electrică era de 1,7 bani/kWh, acum nici nu putem să ne imaginăm așa prețuri. Cei drept și salariul mediu brut atunci a fost de 31,2 lei/lunar. Astfel în 1993 pe un salariu mediu net, se pute cumpăra 1,5 mii kWh de energie electrică. Astăzi după ultima majorare de prețuri pe un salariu mediu din economie vom putea procura în jur de 1,6 mii kWh de energie electrică.

„Cea mai proastă situație cu accesibilitatea energiei electrice pentru populație a fost anul 2000, când pe un salariu mediu net lunar se puteau procura doar 545 kWh de energie electrică, sau de 10 ori mai puțin decât în anul 1990, când a fost atinsă maxima istorică la acest indicator. În anul 2021, datorită majorării substanțiale a salariului nominal, dar și scăderea prețurilor la energia electrică, accesibilitatea populației la energia electrică a atins nivel comparabil cu ultimii ani de existență a URSS.Majorările din acest an, pentru a doua oară în istoria noastră, ne-a aruncat în urmă cu 60 de ani, iar accesibilitatea populației la energia electrică în prezent este similară cu cea din 1960, susține Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.