Impas total la OSCE. Ca să dea Rusia afară din organizație, este nevoie de acordul Rusiei

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu a reuşit – la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre, desfăşurată vineri la Lodz, în Polonia – să ajungă la o declaraţie sau la un acord care să reflecte condamnarea Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei. Impasul ridică semne de întrebare asupra viitorului acestei organizaţii.

În pofida condamnării generale a Rusiei pentru declanșarea războiului împotriva Ucrainei, reprezentanţii statelor OSCE nu au găsit modalităţile de a pune în practică cele două propuneri supuse dezbaterii. Aceste propuneri au fost cererea Ucrainei ca Rusia să fie exclusă din OSCE, pentru a debloca luarea deciziilor prin consens, şi crearea unui tribunal special pentru judecarea crimelor de război comise în Ucraina.

În ce priveşte prima propunere, statutul OSCE pur şi simplu nu prevede posibilitatea ca un stat membru să poată fi exclus, întrucât spiritul acestei organizaţii este de a menţine deschisă o linie de dialog internaţional în orice situaţie, scrie Agerpres, preluând AFP și EFE.

Cât despre crearea unui tribunal special însărcinat cu documentarea, judecarea şi condamnarea autorilor crimelor de război în Ucraina, aceasta este o propunere care – aşa cum a admis şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell – necesită mai întâi o dezbatere în cadrul UE şi ulterior în cadrul ONU.

Ministrul de externe nord-macedonean, Bujar Osmani, a cărui ţară va prelua de la Polonia preşedinţia în exerciţiu a OSCE, a recunoscut că „nu există bază legală pentru excluderea vreunui membru şi ar fi nevoie de un consens pentru schimbarea regulii care impune consensul”.

„Trebuie să găsim soluţii care să permită menţinerea organizaţiei în activitate”, a concluzionat la finalul reuniunii ministrul polonez de externe Zbigniew Rau. „Ideea fundamentală a funcţionării organizaţiei a fost încălcată însăşi de agresiunea rusă contra Ucrainei”, a adăugat preşedintele în exerciţiu al OSCE.

După lansarea acestei agresiuni, Rusia a blocat reînnoirea misiunii permanente a OSCE în Ucraina, blocând de asemenea adoptarea bugetului şi nominalizarea organelor executive ale organizaţiei, pentru a „instala haosul şi paralizia” în funcţionarea ei, a mai remarcat şeful diplomaţiei poloneze.
Referindu-se la propunerea asupra tribunalului special, el a subliniat că, deşi „majoritatea membrilor (OSCE) sunt favorabili trimiterii autorilor crimelor (de război) în banca acuzaţilor”, este totuşi necesară „găsirea unei soluţii legale”.

„Provocare fără precedent” pentru OSCE

Majoritatea participanţilor la Consiliul Ministerial al OSCE au admis astfel „provocarea fără precedent” cu care se confruntă această organizaţie, creată în contextul Războiului Rece cu obiectivul la acea vreme de a aşeza la aceeaşi masă ţările care riscau să ajungă în pragul conflictului armat.

Cu toate acestea, secretara generală a OSCE, Helga Maria Schmid, a descris reuniunea de la Lodz ca fiind un „succes”, întrucât a fost observat acolo „un angajament general pentru susţinerea Ucrainei şi pentru apărarea acordurilor de la Helsinki”, referire la acordul din anul 1975 care a favorizat atunci „destinderea” între blocul comunist şi cel occidental.

„Aparentul dispreţ al Moscovei faţă de o posibilă catastrofă nucleară ar trebui să servească drept aducere aminte pentru noi toţi că nimeni nu este imun la consecinţele războiului dezastruos al lui Putin” în Ucraina, a spus reprezentantul SUA la OSCE, Michael Carpent.

În replică, ambasadorul rus pe lângă această organizaţie, Aleksandr Lukaşevici, a acuzat Occidentul că „defavorizează diplomaţia şi caută confruntarea”, în timp ce Europa a renunţat la crearea unei „arhitecturi de securitate” care să nu fie dependentă faţă de SUA. El a acuzat SUA că este „vinovată de bombardarea sălbatică timp de 78 de zile” a fostei Iugoslavii.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a dorit să participe la reuniunea OSCE de la Lodz, dar autorităţile poloneze l-au declarat persona non grata, decizie considerată „provocatoare” de Moscova. Potrivit MAE rus, „nu doar că Varşovia s-a discreditat în această manieră, dar ea a adus un prejudiciu ireparabil autorităţii întregii OSCE”.

#organizatie #OSCE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al Moldovagaz, a lansat acuzații grave la adresa autorităților moldovenești, afirmând că directorii ANRE, împreună cu deputatul PAS Radu Marian, dar și cu sprijinul Gazprom și al propagandiștilor pro-ruși, apără cu îndârjire conducerea de la Moldovagaz. Acesta susține că acest comportament reprezintă o „trădare de patrie”, având în vedere contextul geopolitic tensionat și dependența energetică a Republicii Moldova de Rusia.

Tofilat a declarat că lista de „avocați” ai Moldovagaz nu este completă și că este esențial ca țara să își cunoască „eroii”, făcând apel la transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor energetice naționale. El a subliniat că susținerea instituțiilor și a celor care administrează gazele naturale din Republica Moldova, într-un context în care securitatea energetică este un subiect de mare importanță, ridică întrebări legate de interesele naționale și de viitorul țării.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a emis, sâmbăta trecută, o opinie critică asupra proiectului de lege care prevede instituirea unui mecanism de desemnare a conducerii temporare pentru întreprinderile energetice. Potrivit ANRE, legislația actuală oferă suficiente instrumente pentru asigurarea continuității activității Moldovagaz, inclusiv în procesul de achiziție a gazelor naturale.

De cealaltă parte, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a respins acuzațiile lui Tofilat, precizând că proiectul trebuia să fie gestionat inițial de Ministerul Energiei. „Pe oameni îi interesează ca resursele energetice să fie accesibile și din surse stabile, nu telenovelele politice,” a spus Marian, adăugând că va analiza proiectul doar după ce acesta ajunge la Parlament.