Rușii au încercat să-l recruteze în armată pe fiul lui Aleksander Litvinenko, opozantul lui Putin ucis cu poloniu

Fiul lui Aleksander Litvinenko, opozantul lui Vladimir Putin ucis cu poloniu la Londra, în 2006, a primit ordin de mobilizare în armata rusă. Recrutorii au venit la casa lui din Moscova, relatează The Guardian.

Anatoli Litvinenko, în vârstă de 28 de ani, a dezvăluit că a fost chemat să facă serviciul militar în Ucraina în urmă cu câteva săptămâni, de către soldați care păreau să nu cunoască istoria sa tragică cu regimul lui Vladimir Putin.

„Pe la jumătatea lunii octombrie, la aproape o lună după ce Putin a decretat mobilizarea parțială în Rusia, s-a auzit o bătaie la ușa apartamentului din Moscova, înregistrat ca reședința mea oficială”, a scris el duminică în The Observer, înainte de difuzarea unui nou serial de televiziune care spune povestea otrăvirii tatălui său de către asasinii ruși.

„Prietenii de familie care locuiesc acum acolo au deschis ușa și au dat peste doi ofițeri din administrația militară rusă, care i-au întrebat dacă sunt acasă. I-au informat că nu am mai fost acasă de peste 20 de ani”, a spus el.
Aleksander Litvinenko, fost ofiţer al serviciilor secrete ruse specializat în crima organizată, a devenit un opozant vocal al lui Vladimir Putin. El a murit în 2006, la câteva săptămâni după ce a băut ceai verde cu poloniu radioactiv la Hotelul Millenium din Londra, unde se întâlnise cu doi bărbați, Dmitri Kovtun și Andrei Lugovoi.

Anchetatorii britanici au găsit urme de poloniu la toate locurile din Londra pe unde trecuseră cei doi suspecţi, inclusiv în birouri, hoteluri, avioane şi la stadionul echipei de fotbal Arsenal.

Suspecţii au negat că l-ar fi otrăvit pe Litvinenko, iar Rusia a refuzat să-i extrădeze pentru a fi judecaţi.

De pe patul de moarte, fostul spion l-a acuzat pe Putin că a ordonat uciderea lui, însă Kremlinul a negat întotdeauna că a avut vreun rol.

Un judecător în cadrul anchetei britanice asupra acestui caz a concluzionat în 2016 că asasinarea lui Litvinenko a fost o operaţiune a FSB aprobată cel mai probabil de directorul de la acea vreme a instituţiei, Nikolai Patruşev, şi de Putin însuşi.

Iar în septembrie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că otrăvirea cu poloniu a lui Litvinenko „este imputabilă Rusiei”.

Dmitri Kovtun a murit de COVID-19, anul acesta.

Andrei Lugovoi este om de afaceri și membru al Parlamentului rus.

#litvinenko #soldat #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.