Tot mai puțini moldoveni folosesc telefonia fixă

05 Dec. 2022, 15:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
05 Dec. 2022, 15:18 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În trimestrul III al anului curent, gradul de utilizare a serviciilor de telefonie fixă și-a continuat tendința de descreștere, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).

Potrivit informațiilor, numărul total de abonați a înregistrat o scădere de 3,2%, comparativ cu sfârșitul anului 2021, și a totalizat circa 968,2 milioane. Volumul total de trafic a scăzut cu 20,1% și a alcătuit aproximativ 176 milioane minute, iar  volumul total al vânzărilor obținute pe această piață s-a diminuat cu 21,5% și a alcătuit circa 62,7 milioane de lei.

Numărul abonaților S.A. „Moldtelecom” a scăzut cu 3,2%, alcătuind 865 mii, iar a furnizorilor alternativi s-a micșorat cu 3,1%, constituind 103,2  mii de abonați. În consecință, rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă raportată  la 100 de locuitori ai republicii a scăzut, față de perioada similară a anului trecut, cu 0,9 puncte procentuale și a ajuns la 37,2%, arată datele ANCERTI.

Micşorarea volumului traficului de voce în reţelele de telefonie fixă a fost cauzată de diminuarea tuturor tipurilor de trafic. Astfel, traficul în reţelele internaţionale de intrare a scăzut – cu 42,6%, traficul în  reţelele internaţionale de ieșire s-a diminuat cu 33,3%, traficul generat către alte reţele fixe – cu 29,7%, traficul către reţelele mobile – cu 17,5%. Urmare a acestei evoluții, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) a scăzut cu 18,2% și a alcătuit 88 minute (1 oră  şi 28 minute).

Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) a scăzut cu 18,8% și a constituit 21,4 lei.

Datele mai arată că, S.A. „Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 22,2 lei (în scădere cu 19,7%), iar furnizorii alternativi – un ARPU cumulativ de 15,3 lei (în scădere cu 6,5%).

Cea mai mare costă de piață îi revine S.A. „Moldtelecom”. În funcție de volumul veniturilor înregistrate, companiei naționale i-a revenit o cotă de 92,4%.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.