Tot mai puțini moldoveni folosesc telefonia fixă

05 Dec. 2022, 15:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
05 Dec. 2022, 15:18 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În trimestrul III al anului curent, gradul de utilizare a serviciilor de telefonie fixă și-a continuat tendința de descreștere, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).

Potrivit informațiilor, numărul total de abonați a înregistrat o scădere de 3,2%, comparativ cu sfârșitul anului 2021, și a totalizat circa 968,2 milioane. Volumul total de trafic a scăzut cu 20,1% și a alcătuit aproximativ 176 milioane minute, iar  volumul total al vânzărilor obținute pe această piață s-a diminuat cu 21,5% și a alcătuit circa 62,7 milioane de lei.

Numărul abonaților S.A. „Moldtelecom” a scăzut cu 3,2%, alcătuind 865 mii, iar a furnizorilor alternativi s-a micșorat cu 3,1%, constituind 103,2  mii de abonați. În consecință, rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă raportată  la 100 de locuitori ai republicii a scăzut, față de perioada similară a anului trecut, cu 0,9 puncte procentuale și a ajuns la 37,2%, arată datele ANCERTI.

Micşorarea volumului traficului de voce în reţelele de telefonie fixă a fost cauzată de diminuarea tuturor tipurilor de trafic. Astfel, traficul în reţelele internaţionale de intrare a scăzut – cu 42,6%, traficul în  reţelele internaţionale de ieșire s-a diminuat cu 33,3%, traficul generat către alte reţele fixe – cu 29,7%, traficul către reţelele mobile – cu 17,5%. Urmare a acestei evoluții, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) a scăzut cu 18,2% și a alcătuit 88 minute (1 oră  şi 28 minute).

Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) a scăzut cu 18,8% și a constituit 21,4 lei.

Datele mai arată că, S.A. „Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 22,2 lei (în scădere cu 19,7%), iar furnizorii alternativi – un ARPU cumulativ de 15,3 lei (în scădere cu 6,5%).

Cea mai mare costă de piață îi revine S.A. „Moldtelecom”. În funcție de volumul veniturilor înregistrate, companiei naționale i-a revenit o cotă de 92,4%.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.