Sistemul de recuperare a bunurilor infracționale va fi îmbunătățit. Experții au elaborat un set de soluții

Reprezentanții CNA, ai Procuraturii Anticorupție, ai Ministerului Justiției și ai altor instituții au salutat concluziile „Raportului de evaluare a necesităților Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale”, prezentat în cadrul dezbaterii din 1 decembrie 2022. Potrivit Raportului, pentru a îmbunătăți implementarea procesului de recuperare a bunurilor infracționale este necesară implementarea Programului național de recuperare a bunurilor infracționale, dar și stabilirea unor indicatori clari de performanță pentru fiecare etapă a procesului de recuperare.

Printre recomandările specialiștilor mai sunt: revizuirea legislației naționale pentru creșterea eficienței instituțiilor implicate în recuperarea bunurilor, dar și crearea unui Registru al bunurilor infracționale indisponibilizate (SIA RBII), pentru o mai bună gestionare a bunurilor sechestrate. Autorii documentului sunt Pedro Gomes Pereira, fost procuror în Brazilia, expert în domeniul recuperării bunurilor și anticorupție, și Cristina Ciubotaru (Țărnă), avocată, expertă anticorupție.

Petru Culeac, Directorul Executiv al Fundației Soros Moldova: „Fundația Soros Moldova a comandat acest studiu ca parte a angajamentului nostru strategic de a susține autoritățile Republicii Moldova în procesul de combatere a corupției și în contextul unui angajament mai amplu de susținere a democrației, deoarece considerăm că o democrație viabilă nu poate exista fără un sistem al justiției funcțional. Raportul se evidențiază prin calitate, rigoarea analizei, calitatea argumentelor, dar și prin caracterul foarte practic al recomandărilor cu care vin autorii, lucru deloc neglijabil în contextul dezbaterilor despre reforma sistemului anticorupție”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Iulian Rusu, Directorul Centrului Național Anticorupție: „Ne dorim să avem un ARBI consolidat, care contribuie eficient la procesul de recuperare a bunurilor provenite din activitatea infracțională. Dar nu este doar ARBI la mijloc. Este un mecanism complex care implică și alți actori: colegii noștri procurori, instanțele de judecată, executorii judecătorești, Ministerul Finanțelor și actorii din afara țării, partenerii noștri, care ne pot ajuta să identificăm mai ușor bunuri și prin cooperare și asistență juridică internațională să aplicăm sechestre, așteptând în final hotărâri definitive. Este un proces foarte anevoios, care necesită multe resurse. La momentul actual sunt mai multe dosare în instanță, unde există bunuri identificate atât în țară, cât și peste hotare. Ne propunem să avem un program aprobat, să facem și modificări legislative, iar o serie de modificări deja s-au produs cu ajutorul plenar al colegilor noștri de la Ministerul Justiției”.

Recuperarea finală a bunurilor infracționale este posibilă numai după un proces echitabil de judecată. Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este responsabilă de investigațiile financiare paralele, indisponibilizarea și, ulterior, administrarea bunurilor obținute ilegal. Dacă aceste bunuri vor fi confiscate poate decide doar instanța de judecată. În prezent ARBI a indisponibilizat peste 6 miliarde de lei.

Mai multe detalii despre procesul de recuperare a bunurilor infracționale și care sunt bunurile indisponibilizate de ARBI găsiți aici.

Cristina Ciubotaru (Țărnă), expertă anticorupție, autoarea „Raportului de evaluare a necesităților Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale”: „ARBI oferă multe informații financiare și ajută organele de urmărire penală să acumuleze date care, anterior creării ARBI, nu puteau fi acumulate. Nu pentru că nu ne-ar fi permis legea, dar practica în care activează organele de urmărire penală făceau imposibilă concentrarea procurorilor și a ofițerilor de urmărire penală pe aspectul identificării și indisponibilizării bunurilor infracționale sau a bunurilor necesare pentru restituirea prejudiciului cauzat prin infracțiuni. ARBI a fost creată după ce s-au dat lovituri fără precedent asupra sistemului bancar al Republicii Moldova. Societatea avea așteptări foarte mari de la instituțiile anticorupție, CNA și Procuratura Anticorupție au început investigațiile și urmărirea penală pentru a determina cine sunt figuranții și a stabili vinovăția, însă mașinăria financiară care fusese pusă în acțiune depășea posibilitățile care existau atunci”.

De asemenea, pentru ca procesul de recuperare să fie mai flexibil, este necesar ca instituțiile implicate să comunice mai mult despre rolurile și funcțiile lor. De la crearea sistemului juridic existent și a cadrului instituțional privind recuperarea bunurilor infracționale în 2017, mai multe modificări normative au schimbat rolurile și responsabilitățile instituțiilor implicate în procesul de recuperare a bunurilor infracționale din țară. Aceste schimbări au făcut procesul de recuperare mai flexibil și mai difuz, măsură care a determinat o coordonare mai complexă și a sporit costurile pentru implementarea sa în Republica Moldova.

Evenimentul a fost organizat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția Națională de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA).

#bunuri infractionale #ARBI #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul din Monaco este implicat într-o anchetă penală discretă, care durează de cinci ani, privind posibila acordare preferențială a unui contract public către compania de elicoptere Monacair, deținută de Andrea și Pierre Casiraghi, nepoții prințului Albert II. Informațiile au fost dezvăluite de agenția Bloomberg, care citează surse judiciare și documente din anchetă.

Potrivit anchetatorilor, o funcționară de rang înalt ar fi deschis un canal informal de comunicare cu reprezentanții Monacair și le-ar fi transmis instrucțiuni clare privind criteriile necesare pentru câștigarea contractului, care viza ruta aeriană dintre Monaco și Aeroportul Internațional din Nisa.

Fosta funcționară Catherine Mariani, acum pensionată, a declarat în fața poliției că „rezultatul era predeterminat”. În mărturia sa, ea a spus că „oferta Monacair era preferată” și că „probabil acest lucru se datora faptului că Pierre și Andrea Casiraghi erau membri ai familiei princiare”.

Autoritățile din principat se pregătesc acum să îi audieze oficial pe cei doi Casiraghi, o măsură cu implicații politice sensibile care pune presiune directă pe prințul Albert. Acesta, alături de nepoții săi, neagă orice abatere legală sau influență exercitată în procesul de atribuire a contractului.

Ruta Nisa–Monaco este una extrem de profitabilă și strategică pentru accesul rapid în principat, iar licitația pentru drepturile de operare a fost una strict reglementată. În ciuda acestui fapt, ancheta a scos la iveală suspiciuni serioase privind lipsa de imparțialitate și posibila utilizare a influenței de familie.

În timp ce publicul monegasc și presa internațională urmăresc cu atenție evoluția cazului, palatul princiar tace. Este pentru prima dată în ultimii ani când familia conducătoare a Monaco se confruntă cu o anchetă penală care implică direct interese financiare personale.