(FOTO) Musk a transformat birourile de la Twitter în hotel

BBC a făcut publice mai multe fotografii pe care le-a primit și în care se văd spațiile de birouri de la Twitter care au fost transformate în dormitoare. Într-una din imagini se vede o cameră cu pat dublu, cu dulap și chiar papuci.

Un fost angajat a declarat că noul șef Twitter, Elon Musk, stă la sediu de când a cumpărat firma.

Luna trecută, el a trimis un e-mail tuturor angajaților companiei, în care le-a spus că „va trebui să fie extrem de dur” pentru a ajunge la succes.

Autoritățile din San Francisco au declanșat o anchetă pentru o posibilă încălcare a normelor de construcție, după ce a primit o plângere în acest sens.

Musk a criticat faptul că este atacat pe motiv că pune la dispoziție paturi pentru „angajații obosiți”. Într-un tweet care a fost șters ulterior, el a transmis că va lucra și va dormi la birou „până când compania este pusă pe picioare”.

Într-una din imaginile primite de BBC se văd canapelele folosite ca paturi. Într-o sală de conferințe se observă un pat aranjat și un ceas deșteptător.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Arată ca o cameră de hotel”, a spus un fost angajat, care a precizat că Musk doarme în mod obișnuit la sediul Twitter din San Francisco.

Twitter nu a răspuns unei solicitări BBC pentru a comenta această situație.

Luna trecută, Elon Musk a trimis un e-mail tuturor angajaților companiei cărora le-a spus că trebuie să lucreze intens și că „doar performanța excepțională va reprezenta notă de trecere”.

Referindu-se la aceste imagini, Forbes reamintește că un angajat Twitter postase în urmă cu câteva săptămâni imagini cu un sac de dormit pe podea în sala de conferință. La rândul său, Bloomberg precizează că în dormitoarele de la Twitter stau și angajați de la alte companii ale lui Musk, printre care și cei de la Tesla.

#birou #Elon Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.