China este amenințată. India vrea să devină noua fabrică a lumii

Companiile se mută în India

Având o populație preponderent tânără, India are potențialul de a fi o putere de producție. Dar țara din Asia de Sud este cunoscută pentru procesul birocratic rigid. „Sunt sigur că și China are aceste probleme, dar capacitatea sa de a trece peste aceste cerințe de conformitate este mult mai mare decât în India, deoarece India este mult mai democratică și există prea multe părți care trebuie satisfăcute”.

India s-a clasat pe locul 63 într-o listă a Băncii Mondiale cu 190 de țări clasate în funcție de ușurința lor de a face afaceri în 2019. Deși aceasta a fost o îmbunătățire față de poziția 142-a în 2014, când prim-ministrul Narendra Modi a preluat mandatul, totuși a rămas în urma Chinei, care se afla pe locul 31 în 2019.

India are o istorie de protecționism, ceea ce o face mai puțin competitivă în ceea ce privește atragerea de investiții mari. „China produce la scară mare, în timp ce majoritatea fabricilor din India sunt mici și mijlocii datorită reglementărilor federale și protecțiilor concepute special pentru IMM-uri”, a spus Gerdeman.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Atragerea investițiilor străine

Prim-ministrul Indiei, Modi, a lucrat la atragerea investițiilor străine de când a preluat mandatul în 2014, trimițând ISD la un record de 83,6 miliarde de dolari în ultimul an fiscal, potrivit datelor guvernamentale. „India are avantaje în ceea ce privește demografia, în ceea ce privește geografia, în ceea ce privește infrastructura care există, o mare parte din ea fiind construită în ultimii câțiva ani”, a spus Sharma.

În orice caz, este puțin probabil ca majoritatea companiilor să se mute în India, așa cum au făcut-o în cazul Chinei, deoarece s-a dovedit că este prea riscant. „Ei caută să-și diversifice aprovizionarea”, a spus Sharma. „Dacă te uiți la Foxconn și Apple, au mutat deja o parte semnificativă a producției în India.”

Acest lucru înseamnă lanțuri de aprovizionare mai complexe, dar acestea vor fi diversificate de materiile prime, a spus el. „Dacă pot construi două sau trei locuri de încredere de unde să se aprovizioneze, vor avea surse alternative chiar dacă se va întâmplă ceva într-o altă locație”, a spus Sharma, potrivit Business Insider.

Republica Moldova se confruntă cu un declin îngrijorător al sectorului agricol și agroalimentar, iar balanța comercială cu producția agricolă devine negativă pentru a doua oară în istoria țării. Concluziile au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 24 octombrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, producția agricolă total exportată a scăzut de la 1,94 miliarde de dolari în 2022 la doar 1,51 miliarde în trimestrul II al anului 2025. În primele șase luni ale acestui an, exporturile au însumat 679 milioane de dolari, confirmând o tendință de declin începută încă din 2023. „Republica Moldova trebuie să-și consolideze poziția de țară producătoare de bunuri agricole și agroalimentare. Este inadmisibil ca o țară cu o tradiție agricolă puternică să devină importator net de produse agricole”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că în anii 1990, Republica Moldova înregistra un excedent de peste 500 de milioane de dolari la balanța comercială a produselor agricole. Astăzi, situația s-a inversat, iar deficitul balanței comerciale agricole a ajuns la aproape 70 de milioane de dolari. „Este pentru a doua oară în istoria noastră când balanța comercială cu producția agricolă devine negativă. Pe de o parte cresc importurile, iar pe de altă parte scad exporturile”, a menționat expertul.

Economistul spune că situația este mult mai gravă în cazul producției agroalimentare, unde balanța comercială a devenit negativă în 2024, minus 93 de milioane de dolari, și s-a adâncit în 2025 la minus 226 de milioane. „Industria prelucrătoare practic nu mai funcționează. Pierdem tot ceea ce înseamnă sectorul agroalimentar, care cândva reprezenta 80% din exporturile agricole ale țării”, a subliniat Ioniță.

În prezent, agricultura reprezintă 44,6% din totalul exporturilor Republicii Moldova, față de 75% în anii 1990. Raportat la PIB, exporturile agricole au scăzut la 7,7%, cel mai mic nivel înregistrat vreodată. Există însă și câteva evoluții pozitive, potrivit analistului economic. Exportul de băuturi alcoolice, în special de vermut către SUA, și exportul de fructe, care au crescut în 2024 și 2025, contribuie parțial la echilibrarea balanței comerciale. În schimb, exportul de uleiuri a scăzut dramatic în 2025, minus 307 milioane de dolari față de 2022, iar exportul de cereale s-a redus cu 179 de milioane.

Pe partea de importuri, produsele lactate reprezintă o problemă majoră. Importurile au crescut de la 104 milioane de dolari în 2022 la 153 de milioane în 2025. „La 500 de grame de cașcaval consumate în Republica Moldova, doar 100 de grame sunt de producție autohtonă”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță a concluzionat că, deși s-au făcut investiții și s-a îmbunătățit performanța sectorului agricol, lipsește o strategie coerentă care să stimuleze producția cu valoare adăugată înaltă. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să redevină exportator de produse finite, nu doar furnizor de materie primă.