Ucrainenii au dezvăluit cum au scufundat crucișătorul „Moskva”, nava amiral a Flotei ruse la Marea Neagră

Crucișătorul „Moskva”, care a fost scufundat de armata ucraineană în noaptea de 14 aprilie, a intrat în zona de distrugere a complexului de rachete „Neptun”, deoarece rușii credeau că ucrainenii nu au radare speciale, iar cele obișnuite nu puteau detecta nava, deoarece recunosc ținte doar la o distanță de cel mult 18 kilometri.

Și e adevărat, Forțele Armate ucrainene chiar nu au radare speciale, notează zn.ua. Cu toate acestea, pe 13 aprilie, în jurul orei 16:00, „Moskva”, care se afla la o distanță de 120 km de coastă, a fost detectat de un radar obișnuit, au dezvăluit rachetiștii ucraineni publicației UP, sub condiția anonimatului.
Din cauza dimensiunii obiectului de pe radar, ucraienii au ajuns la concluzia că este un crucișător rusesc. La urma urmei, doar nava amiral a Flotei Mării Negre a Federației Ruse putea fi de o asemenea dimensiune în acest sector al Mării Negre.

Sursele publicației notează că în timpul acestei operațiuni și vremea a fost de partea Ucrainei: erau nori denși deasupra mării, astfel încât semnalul de la radar s-a reflectat mai întâi de la aceștia la suprafața apei și apoi de la suprafața apei înapoi la nori.
„La momentul invaziei, nu aveam radare peste orizont, iar Rusia știa asta. Dar din moment ce norii erau foarte jos și semnalul de pe acest coridor dintre apă și nori nu avea unde să meargă, radarul a ajuns pe neașteptate la crucițătorul Moskva”, a spus interlocutorul publicației ucrainene.

Sursele UP presupun că rușii, din cauza încrederii lor că soldații ucraineni nu îi detectează, probabil nici nu au activat apărarea antiaeriană.

Forțele armate ucrainene și-au dat seama că „Moskva” a fost lovită atunci când crucișătorul a luat viteză pentru a se ascunde în spatele „turnurilor Boik”. Alte patru nave au început imediat să se îndrepte spre el din direcții diferite, iar un remorcher a părăsit Crimeea în direcția navei care se scufunda.
În seara zilei de 14 aprilie, Ministerul Apărării al Federației Ruse a confirmat că „Moskva” s-a scufundat. Epava sa este încă pe fundul Mării Negre.

#moskva #scufundată #nava

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.