Compensații la căldură! Spatari explică ce vor păți cei care nu se înregistrează și cei cu declarații false

Ministrul Muncii, Marcel Spatari a declarat în debutul ședinței Guvernului că cei care nu se vor înregistra pentru compensații vor primi gradul de vulnerabilitate scăzută.

„Înregistrarea continuă și în fiacre lună pe data de 25 va fi lansat calculul. Până la sfârșitul lunii noiembrie s-au înregistrat 695 mii de gospodării dintre care 80% vulnerabilitate maximă. 59% vor primi compensația maximă la gaz și jumătate încălzire centralizată. Cei care nu -sau înregistrat pentru compensații li se aplică, pentru noiembrie, gradul de vulnerabilitate medie, dar pentru luna decembrie va fi scăzută”, a punctat Spatari.

Ministrul susține că unii solicitanți au comis unele erori cu indicare venitului total și nu cel mediu.

„O altă greșeală este introducerea eronată a locului de consum atunci furnizorii nu pot aplica compensația corespunzătoare. Or, în ceea ce privește compensația la energia electrică cei care nu au primit compensanți pentru prima lună vor primi cumulat pentru două luni în ianuarie”, a precizat Spatari.

Potrivit ministrului, autoritățile pregătesc anumite criterii de risc în cazul în care declarațiile nu corespund situației reale. „Vom veni și cu un mecanism”.

În medie, zilnic sun depuse între 1000 – 2000 de cereri pentru soliciatarea compensațiilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cereri #compensatii #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.