Sadiq Khan, reales primar al Londrei. Cine este musulmanul care conduce o capitală occidentală

Primarul laburist al Londrei, Sadiq Khan, devenit în 2016 primul musulman care conduce o capitală occidentală, a fost reales pentru al doilea mandat, scrie Agerpres.

Sadiq Khan are vârsta de 50 de ani și este fiul unor imigranţi pakistanezi şi crescut într-o locuinţă socială, l-a devansat la alegerile municipale de joi pe conservatorul Shaun Bailey, care are rădăcini jamaicane.

El a obţinut 55,2% din voturi la a doua numărătoare în faţa lui Shaun Bailey. La prima numărătoare, când au fost luaţi în considerare toţi candidaţii, el a obţinut 39,8% din sufragii, comparativ cu 35,1% din voturi pentru Bailey, diferenţa fiind mult mai mică decât anticipau sondajele.

În mandatul său, Sadiq Khan, fost avocat specializat în drepturile omului, şi-a făcut o reputaţie de eurofil convins, cu o poziţie fermă împotriva Brexit-ului şi a unuia din susţinătorii principali ai acestuia, premierul conservator Boris Johnson, predecesorul său la primărie.

În campania electorală, Sadiq Khan a promis insistent crearea de locuri de muncă, în dorinţa de a dinamiza din nou economia unei metropole marcate de pandemie şi de Brexit, o lovitură pentru puternicul său sector financiar.

Pentru a garanta “un viitor mai strălucitor” pentru Londra, cu speranţa de a reitera succesul din 2012, el a pus că vrea să propună candidatura oraşului pentru o ediţie “durabilă” a Jocurilor Olimpice în 2036 sau 2040, care ar stimula construirea unei infrastructuri favorabilă mediului.

Sadiq Khan a crescut într-o locuinţă socială la Tooting, cartier popular din sudul Londrei, alături de şase fraţi şi o soră. Tatăl a fost şofer de autobuz, iar mama, croitoreasă.

În 2005, a renunţat la cariera de avocat pentru a deveni deputat de Tooting, unde el locuieşte în continuare cu soţia şi cele două fiice ale lor.

În primul mandat, printre măsurile sale principale s-au numărat îngheţarea preţurilor la transportul public şi crearea de zone cu emisii de carbon scăzute pentru a lupta împotriva poluării produse de maşini.

El a fost totuşi criticat că nu a putut opri atacurile cu armă albă, o problemă despre care spune că este cauzată de reducerea numărului de poliţişti în urma măsurilor de austeritate ale guvernelor conservatoare.

#Londra #Primar #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.