Inflaţia îşi reia asaltul asupra Europei de Est, ajutată de băncile centrale care au pus pauză creşterilor de dobânzi

19 Dec. 2022, 05:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Dec. 2022, 05:16 // Actual //  bani.md

creşterile de do­bânzi, inflaţia a reînceput să accelereze în noiembrie în Cehia, cea mai matură eco­nomie est-europeană, şi a dat un pas foarte mic înapoi în Polonia, cea mai mare ecomomie din regiune. Dar va accelera din nou curând.

În Ungaria, ministrul economiei le-a dat cetăţenilor săi o veste proastă şi două veşti bune. Cea proastă este că inflaţia poate ajunge la 27% în următoarele 2-3 luni.

Cele bune sunt că după aceea creşterile de preţuri vor fi mai lente, iar guvernul luptă să salveze economia de recesiune. Dar, spun analiştii, economia maghiară este deja în recesiune, iar 2023 va fi un an al stagnării. Inflaţie puternică şi creştere economică slabă este echivalentul unui război de uzură care testează rezistenţa afacerilor, a consumului şi a clasei politice.

Ce se întâmplă în economia ungară este o reflecţie amplificată a problemelor din întreaga Europă de Est şi chiar şi întreaga UE. Banca centrală a Ungariei a fost prima din UE şi dintre colegele din lumea dezvoltată care a început, în vară, să urce dobânzile pen­tru a stopa inflaţia.

A urmat rapid cea a Cehiei. Banca naţională a Poloniei a amânat cât a putut de mult decizia de a scumpi creditul, iar cea a Româ­niei a rămas mai la urmă argumen­tând că porneşte la drum cu dobânzile mai sus decât în celelalte state din regiune. BCE a demarat cel mai greu, crezând fără temei că inflaţia este doar trecătoare.

În Polonia, inflaţia a fost de 17.5% în noiembrie, în retragere de la aproape 18% în luna anterioară. Guvernul polonez a ales să frâneze preţurile nu prin plafonări ci prin reduceri de TVA. Dar anul viitor această taxă urmează să fie majorată pentru electricitate, gaze, încălzire şi carburanţi, astfel că este de aşteptat un nou salt al inflaţiei, poate până la 20% în februarie.

Acum, alături de Rezerva Federala ame­ricană, a încetinit ritmul de creştere a dobân­zilor mizând pe semne că inflaţia se domo­leşte. Conform noilor prognoze ale instituţiei, acest lucru se va întâmpla la cote mai ridicate decât a anticipat, ceea ce-i determină pe unii analişti să creadă că BCE va încerca să ţină sub control inflaţia cu majorări de dobânzi mai mici, dar mai multe, şi cu un nivel final al dobânzilor mai ridicat.

BCE îşi creează astfel spaţiu de manevră, dat şi de faptul că euro şi-a revenit de sub presiunile dolarului.
Banca centrală a Ungariei nu are la dispoziţie atât de mult spaţiu. Cu dobânda de referinţă la 13%, instituţia nu mai are loc de majorări fără a răni serios creşterea economică. În teorie, efectele ma­jorării dobânzilor, adică ale scumpirii credi­telor, se văd asupra preţurilor cu o latenţă de un an. În Ungaria, după mai bine de un an de la pornirea ofensivei dobânzilor,  inflaţia continuă să accelereze, în parte din cauza unor măsuri neinspirate aplicate de guvern care în loc să frâneze preţurile le-au dat un impuls suplimentar. O astfel de măsură este plafo­narea preţurilor carburanţilor pentru consu­matorul de rând.

Peste plafonare s-a suprapus o penurie de carburanţi, la care a contribuit şi faptul că pre­ţurile sub cele ale pieţei au descurajat impor­tatorii, iar rezultatul este că guvernul a trebuit ca în cele din urmă să renunţe la plafonări. Nivelul anticipat de 27% al inflaţiei reflectă impactul prăbuşirii plafonului de preţ la carburanţi. În noiembrie, indicatorul a fost de 22,5%. Ungaria are şi alte plafoane de preţ, şi anume la alimente considerate de bază.

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.