CCI a RM și BERD au lansat un nou serviciu digital: Carnet ATA-online

Astăzi, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a lansat serviciul digital Carnet ATA-online. Serviciul poate fi accesat de pe platforma de servicii digitale a CCI a RM www.client.chamber.md.

Carnetul ATA este un document vamal internațional în baza căruia mărfurile aflate în regim de export temporar și tranzit circulă liber, conform unei proceduri vamale simplificate. În Republica Moldova, carnetul este eliberat din anul 2007, în peste 80 de țări.

Sergiu HAREA, președinte Camera de Comerț și Industrie: „În ultima perioadă, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova implementează activ strategia pentru transformarea digitală a serviciilor sale și, în acest context, astăzi, cu suportul partenerilor noștri, lansăm un nou serviciu orientat spre susținerea mediului de afaceri, dar și facilitare activității economice în Republica Moldova. După cum cunoașteți, Camera de Comerț și Industrie este unica instituție împuternicită conform legii să elibereze Carnete ATA. Astfel, modulul Carnet ATA, dezvoltat pe platforma www.client.chamber.md, permite depunerea cererilor online mult mai simplu și rapid, iar specialiștii CCI vor perfecta Carnetul în baza documentelor transmise în format electronic. Cu această ocazia aș dori să mulțumesc partenerilor de dezvoltate, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care au susținut dezvoltarea acestui serviciu digital în domeniul comerțului internațional. Mulțumesc antreprenorilor care au încredere în serviciile oferite de instituția camerală și vă asigur de tot suportul nostru și în continuare.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Andrei MAZUR, manager proiect „Climatul investițional în RM”, BERD: „Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare susține procesul digitalizării serviciilor deja de câțiva ani. Din cauza pandemiei, businessul a fost nevoit să treacă în regim online, de aceea BERD a decis să ofere suport tehnic pentru a implementa acest proiect. În acest context, vreau să menționez că CCI este un partener de încredere pentru a dezvolta digitalizarea în Republica Moldova.”

Natalia Calenic, vicepreședinte CCI: „Carnetul ATA este solicitat cel mai des de: companiile şi persoanele care participă la târguri şi expoziţii; oamenii de artă, colective teatrale, muzicieni şi artişti, sportivi, profesionişti din diferite domenii, ce pot circula liber cu echipamentul său profesional, operele de artă sau alte bunuri. Deținerea Carnetului ATA scutește de necesitatea perfectării declarației vamale și constituirii unei garanții financiare pentru asigurarea taxelor și impozitelor organului vamal. Acest serviciu online al CCI a RM vine să faciliteze procedurile de comerț internațional pentru exportatori, care vor beneficia de o procedură mai simplă și mai rapidă. Totodată, crearea modulului este o precondiție pentru implementarea sistemului de Carnete electronice (e-ATA), care este la etapa de pilotare de către Camera de Comerț Internaională și Organizația Mondială a Vămilor. Anual, Camera eliberează circa 120 de carnete pentru mărfuri, în valoare de peste 200 mii dolari SUA, (dar până la pandemie, în 2019, au fost eliberate cel mai mare număr de carnete- 181, pentru mărfuri în valoare de circa 580 mii USD).”

Ion Butnaru, jurist „DVV-SHOW”, beneficiar carnet ATA: „Organizăm evenimente culturale, concerte, în țară și peste hotare, și de aceea exportăm echipament profesional, iar evenimentul de azi- lansarea unui serviciu online, este un lucru binevenit, nu doar că e mult mai simplă și economă procedura, dar aici găsim și o evidență a carnetelor ATA. Pentru noi era mai complicat să ținem evidența tuturor carnetelor solicitate în registru separat.”

Carnetul ATA este un Document internațional vamal aplicat conform Convenţiei privind Admiterea Temporară adoptată la Istanbul, la 26 iunie 1990.

Moldova a devenit membră a sistemului ATA în 2008, cînd a fost ratificată Convenția privind admiterea temporară de la Istanbul. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului din 2009, Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova a fost desemnată în calitate de asociaţie emitentă şi garantă a titlurilor de admitere temporară (carnete ATA).

#ATA #serviciu online #CCI a RM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.