Putin recunoaște situația ”extrem de complicată” a serviciilor de securitate în regiunile din Ucraina anexate de Rusia

21 Dec. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Dec. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

După nouă luni de război în Ucraina, președintele Vladimir Putin a recunoscut că situația din cele patru teritorii ocupate în estul și sudul Ucrainei este ”extrem de complicată”, o fereastră rară către provocările cu care se confruntă Moscova în zonele pe care a încercat să le anexeze ilegal.

Într-o declarație înregistrată pentru a marca o sărbătoare pentru lucrătorii din domeniul securității din Rusia, publicată marți de Kremlin și citată de CNN, Putin a remarcat ”sarcinile dificile” cu care se confruntă serviciile de securitate din Luhansk, Donețk, Zaporizhzhia și Kherson. Rusia a revendicat controlul asupra acestor regiuni după referendumuri false în septembrie, criticate pe scară largă de Kiev și de guvernele occidentale ca fiind o încălcare a dreptului internațional.

Rusia s-a confruntat de la bun început cu piedici în aceste zone – forțele Moscovei nu dețineau controlul deplin asupra teritoriilor atunci când acestea au fost validate ca parte a Federației Ruse. La doar câteva săptămâni după ce a anexat ilegal Kherson, Ucraina și-a revendicat capitala regională cu același nume, eliberând aproximativ 10.000 de kilometri pătrați de teren și mutându-și artileria furnizată de Occident în raza de acțiune a Crimeei.

Subliniind importanța protejării populației din teritoriile ocupate de Rusia, Putin a cerut serviciilor de securitate ”să faceți tot ce vă stă în putere pentru a le asigura siguranța și respectarea drepturilor și libertăților”. De asemenea, el a promis că forța va fi dotată cu ”echipamente și arme moderne, precum și cu personal experimentat”.

În discursul video, Putin a cerut serviciilor de securitate rusești să dea dovadă de ”cea mai mare disponibilitate” și ”concentrare” pentru a intensifica supravegherea ”trădătorilor, spionilor și diversioniștilor”, reflectând anxietatea acestui moment pentru Kremlin nu doar în Ucraina, ci și acasă.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.