CCI a RM și BERD au lansat un nou serviciu digital: Carnet ATA-online

Astăzi, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a lansat serviciul digital Carnet ATA-online. Serviciul poate fi accesat de pe platforma de servicii digitale a CCI a RM www.client.chamber.md.

Carnetul ATA este un document vamal internațional în baza căruia mărfurile aflate în regim de export temporar și tranzit circulă liber, conform unei proceduri vamale simplificate. În Republica Moldova, carnetul este eliberat din anul 2007, în peste 80 de țări.

Sergiu HAREA, președinte Camera de Comerț și Industrie: „În ultima perioadă, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova implementează activ strategia pentru transformarea digitală a serviciilor sale și, în acest context, astăzi, cu suportul partenerilor noștri, lansăm un nou serviciu orientat spre susținerea mediului de afaceri, dar și facilitare activității economice în Republica Moldova. După cum cunoașteți, Camera de Comerț și Industrie este unica instituție împuternicită conform legii să elibereze Carnete ATA. Astfel, modulul Carnet ATA, dezvoltat pe platforma www.client.chamber.md, permite depunerea cererilor online mult mai simplu și rapid, iar specialiștii CCI vor perfecta Carnetul în baza documentelor transmise în format electronic. Cu această ocazia aș dori să mulțumesc partenerilor de dezvoltate, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care au susținut dezvoltarea acestui serviciu digital în domeniul comerțului internațional. Mulțumesc antreprenorilor care au încredere în serviciile oferite de instituția camerală și vă asigur de tot suportul nostru și în continuare.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Andrei MAZUR, manager proiect „Climatul investițional în RM”, BERD: „Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare susține procesul digitalizării serviciilor deja de câțiva ani. Din cauza pandemiei, businessul a fost nevoit să treacă în regim online, de aceea BERD a decis să ofere suport tehnic pentru a implementa acest proiect. În acest context, vreau să menționez că CCI este un partener de încredere pentru a dezvolta digitalizarea în Republica Moldova.”

Natalia Calenic, vicepreședinte CCI: „Carnetul ATA este solicitat cel mai des de: companiile şi persoanele care participă la târguri şi expoziţii; oamenii de artă, colective teatrale, muzicieni şi artişti, sportivi, profesionişti din diferite domenii, ce pot circula liber cu echipamentul său profesional, operele de artă sau alte bunuri. Deținerea Carnetului ATA scutește de necesitatea perfectării declarației vamale și constituirii unei garanții financiare pentru asigurarea taxelor și impozitelor organului vamal. Acest serviciu online al CCI a RM vine să faciliteze procedurile de comerț internațional pentru exportatori, care vor beneficia de o procedură mai simplă și mai rapidă. Totodată, crearea modulului este o precondiție pentru implementarea sistemului de Carnete electronice (e-ATA), care este la etapa de pilotare de către Camera de Comerț Internaională și Organizația Mondială a Vămilor. Anual, Camera eliberează circa 120 de carnete pentru mărfuri, în valoare de peste 200 mii dolari SUA, (dar până la pandemie, în 2019, au fost eliberate cel mai mare număr de carnete- 181, pentru mărfuri în valoare de circa 580 mii USD).”

Ion Butnaru, jurist „DVV-SHOW”, beneficiar carnet ATA: „Organizăm evenimente culturale, concerte, în țară și peste hotare, și de aceea exportăm echipament profesional, iar evenimentul de azi- lansarea unui serviciu online, este un lucru binevenit, nu doar că e mult mai simplă și economă procedura, dar aici găsim și o evidență a carnetelor ATA. Pentru noi era mai complicat să ținem evidența tuturor carnetelor solicitate în registru separat.”

Carnetul ATA este un Document internațional vamal aplicat conform Convenţiei privind Admiterea Temporară adoptată la Istanbul, la 26 iunie 1990.

Moldova a devenit membră a sistemului ATA în 2008, cînd a fost ratificată Convenția privind admiterea temporară de la Istanbul. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului din 2009, Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova a fost desemnată în calitate de asociaţie emitentă şi garantă a titlurilor de admitere temporară (carnete ATA).

#ATA #serviciu online #CCI a RM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.