CCI a RM și BERD au lansat un nou serviciu digital: Carnet ATA-online

Astăzi, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a lansat serviciul digital Carnet ATA-online. Serviciul poate fi accesat de pe platforma de servicii digitale a CCI a RM www.client.chamber.md.

Carnetul ATA este un document vamal internațional în baza căruia mărfurile aflate în regim de export temporar și tranzit circulă liber, conform unei proceduri vamale simplificate. În Republica Moldova, carnetul este eliberat din anul 2007, în peste 80 de țări.

Sergiu HAREA, președinte Camera de Comerț și Industrie: „În ultima perioadă, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova implementează activ strategia pentru transformarea digitală a serviciilor sale și, în acest context, astăzi, cu suportul partenerilor noștri, lansăm un nou serviciu orientat spre susținerea mediului de afaceri, dar și facilitare activității economice în Republica Moldova. După cum cunoașteți, Camera de Comerț și Industrie este unica instituție împuternicită conform legii să elibereze Carnete ATA. Astfel, modulul Carnet ATA, dezvoltat pe platforma www.client.chamber.md, permite depunerea cererilor online mult mai simplu și rapid, iar specialiștii CCI vor perfecta Carnetul în baza documentelor transmise în format electronic. Cu această ocazia aș dori să mulțumesc partenerilor de dezvoltate, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care au susținut dezvoltarea acestui serviciu digital în domeniul comerțului internațional. Mulțumesc antreprenorilor care au încredere în serviciile oferite de instituția camerală și vă asigur de tot suportul nostru și în continuare.”

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Andrei MAZUR, manager proiect „Climatul investițional în RM”, BERD: „Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare susține procesul digitalizării serviciilor deja de câțiva ani. Din cauza pandemiei, businessul a fost nevoit să treacă în regim online, de aceea BERD a decis să ofere suport tehnic pentru a implementa acest proiect. În acest context, vreau să menționez că CCI este un partener de încredere pentru a dezvolta digitalizarea în Republica Moldova.”

Natalia Calenic, vicepreședinte CCI: „Carnetul ATA este solicitat cel mai des de: companiile şi persoanele care participă la târguri şi expoziţii; oamenii de artă, colective teatrale, muzicieni şi artişti, sportivi, profesionişti din diferite domenii, ce pot circula liber cu echipamentul său profesional, operele de artă sau alte bunuri. Deținerea Carnetului ATA scutește de necesitatea perfectării declarației vamale și constituirii unei garanții financiare pentru asigurarea taxelor și impozitelor organului vamal. Acest serviciu online al CCI a RM vine să faciliteze procedurile de comerț internațional pentru exportatori, care vor beneficia de o procedură mai simplă și mai rapidă. Totodată, crearea modulului este o precondiție pentru implementarea sistemului de Carnete electronice (e-ATA), care este la etapa de pilotare de către Camera de Comerț Internaională și Organizația Mondială a Vămilor. Anual, Camera eliberează circa 120 de carnete pentru mărfuri, în valoare de peste 200 mii dolari SUA, (dar până la pandemie, în 2019, au fost eliberate cel mai mare număr de carnete- 181, pentru mărfuri în valoare de circa 580 mii USD).”

Ion Butnaru, jurist „DVV-SHOW”, beneficiar carnet ATA: „Organizăm evenimente culturale, concerte, în țară și peste hotare, și de aceea exportăm echipament profesional, iar evenimentul de azi- lansarea unui serviciu online, este un lucru binevenit, nu doar că e mult mai simplă și economă procedura, dar aici găsim și o evidență a carnetelor ATA. Pentru noi era mai complicat să ținem evidența tuturor carnetelor solicitate în registru separat.”

Carnetul ATA este un Document internațional vamal aplicat conform Convenţiei privind Admiterea Temporară adoptată la Istanbul, la 26 iunie 1990.

Moldova a devenit membră a sistemului ATA în 2008, cînd a fost ratificată Convenția privind admiterea temporară de la Istanbul. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului din 2009, Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova a fost desemnată în calitate de asociaţie emitentă şi garantă a titlurilor de admitere temporară (carnete ATA).

#ATA #serviciu online #CCI a RM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.