Armament pe conveier! Bulgarii au exportat eșaloane întregi de focoase în sumă de 2,3 miliarde de euro

Bulgaria a exportat arme în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de euro în perioada ianuarie-august 2022 către peste 50 de ţări din întreaga lume, a declarat ministrul economiei şi industriei bulgar Nikola Stoianov, informează miercuri novinite.com.

”După ce mi-am preluat mandatul, a avut loc o şedinţă a Comisiei interdepartamentale pentru controlul şi neproliferarea armelor de distrugere în masă. Pentru perioada 1 ianuarie – 2 august, valoarea armelor exportate este 2.312.610.827 de euro”, a spus Stoianov în parlamentul bulgar, răspunzând unei întrebări adresate de lidera Partidului Socialist bulgar, Kornelia Ninova, fost ministru al economiei.

Printre ţările destinatare ale exporturilor de arme bulgare se află Austria, Uganda, India, Germania, Polonia, Croaţia şi Azerbaidjan.

Potrivit lui Stoianov, în perioada mandatului precedentului guvern bulgar cu atribuţii depline, au fost autorizate exporturi de produse speciale către România în valoare de 250 de milioane de euro, iar în timpul guvernului interimar – în valoare de 127 milioane de euro.

Despre politica guvernului interimar privind exportul de arme şi produse cu dublă utilizare (civilă şi militară), Stoianov a spus că aceasta este responsabilă, consecventă şi în concordanţă cu acordurile bilaterale privind controlul exportului şi cu sancţiunile internaţionale.

De partea sa, Kornelia Ninova a spus că în mandatul ei de ministru al economiei ”nici măcar un glonţ nu a fost exportat în Ucraina”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arme #export #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.