SUA au cheltuit peste jumătate de miliard de dolari pentru a combate influența Rusiei în Balcani și Europa Centrală

23 Dec. 2022, 09:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Dec. 2022, 09:42 // Actual //  bani.md

Un raport al Departamentului de Stat dezvăluie amploarea investiției americane pentru combaterea influenței Rusiei în Europa Centrală și de Est și Balcani după 2017, transmite BALKAN INSIGHT.

Inspectoratul Departamentului de Stat american a publicat un raport privind al său „Fond pentru Contracararea Influenței Rusești” (CRIF), care dezvăluie că a cheltuit un pic peste 1 miliard de dolari – 1.021.251.330 mai exact – pentru „finanțarea organizațiilor societății civile și altor entități […] pentru statul de drept, presă, domeniul cibernetic și alte programe care consolidează instituțiile și procesele democratice și contracarează influența și agresiunea Rusiei”.

În 2017-2021, a calculat BIRN, cea mai mare parte a acestei sume (621.555.857) a fost investită în țările din Europa Centrală și de Est (ECE), Balcani și V4 (Grupul Visegrad).

Cea mai mare sumă a fost acordată Moldovei (98.172.456), urmată de Bosnia și Herțegovina (80.846.580), Macedonia de Nord (67.472.572) și România (66.146.297.) Kosovo a primit 61.157.070, Serbia 55.567.000 și Muntenegru 50.021.746.

Obiectivul CRIF e să ajute țări „vulnerabile la influența și agresiunea Federației Ruse, cărora le lipsește capacitatea economică pentru a răspunde eficient”.

Inspectoratul Departamentului de Stat american a publicat un raport privind al său „Fond pentru Contracararea Influenței Rusești” (CRIF), care dezvăluie că a cheltuit un pic peste 1 miliard de dolari – 1.021.251.330 mai exact – pentru „finanțarea organizațiilor societății civile și altor entități […] pentru statul de drept, presă, domeniul cibernetic și alte programe care consolidează instituțiile și procesele democratice și contracarează influența și agresiunea Rusiei”.

În 2017-2021, a calculat BIRN, cea mai mare parte a acestei sume (621.555.857) a fost investită în țările din Europa Centrală și de Est (ECE), Balcani și V4 [Grupul Visegrad – n.trad.].

Cea mai mare sumă a fost acordată Moldovei (98.172.456), urmată de Bosnia și Herțegovina (80.846.580), Macedonia de Nord (67.472.572) și România (66.146.297.) Kosovo a primit 61.157.070, Serbia 55.567.000 și Muntenegru 50.021.746.

Obiectivul CRIF e să ajute țări „vulnerabile la influența și agresiunea Federației Ruse, cărora le lipsește capacitatea economică pentru a răspunde eficient”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!