Olanda promite că va sprijini Ucraina anul viitor cu 2,5 miliarde de euro

Guvernul olandez a anunţat vineri punerea la dispoziţie a 2,5 miliarde de euro în sprijinul Ucrainei în 2023, în mare parte destinate ajutorului militar, transmite AFP, relatează Agerpres.

Într-o conferinţă de presă la Haga, prim-ministrul Mark Rutte a precizat că ‘aproape 2 miliarde sunt destinate sprijinului militar’.

„Restul va merge către (ajutor) umanitar, reconstrucţia infrastructurii” şi lupta contra impunităţii, a adăugat el.

„Utilizarea exactă a contribuţiei depinde de nevoile ucrainenilor şi, aşadar, de desfăşurarea războiului”, a indicat Guvernul într-un comunicat.

„Atât timp cât Rusia va continua războiul în Ucraina, Ţările de Jos vor continua să susţină Ucraina”, pe plan militar, umanitar şi diplomatic, a transmis Rutte pe Twitter vineri dimineaţă, menţionând că tocmai a discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe acest subiect.

Săptămâna trecută, ministrul apărării, Kajsa Ollongren, a declarat că guvernul a furnizat până la acea dată ajutor militar de aproape un miliard de euro Ucrainei de la debutul ofensivei ruse la 24 februarie.

#sprijin #Olanda #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Blocarea porturilor maritime ale Ucrainei nu a redirecționat automat exporturile de cereale către calea ferată și rutele terestre prin Republica Moldova, România, Polonia sau Ungaria. Dimpotrivă, primele zile ale lunii august au adus una dintre cele mai puternice scăderi ale exporturilor feroviare din ultimii ani.

În primele cinci zile ale lunii august, Ucraina a transportat pe calea ferată pentru export numai 76,3 mii de tone de cereale, cu 73% mai puțin decât în iulie și cu 72,4% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe dintre reprezentanții „Ukrzaliznițea” și participanții pieței agricole, citate de RAIL.insider.

Volumul total al transporturilor de cereale, în toate tipurile de trafic, a constituit 182 de mii de tone, fiind cu 44% mai mic decât nivelul din iulie.

Încărcarea medie zilnică s-a redus aproape la jumătate, de la 51,5 mii de tone în iulie la 26,6 mii de tone în august. Scăderea vine după ce, în luna iulie, volumul cerealelor încărcate în vagoane se diminuase deja cu 40%.

Economistul Iurie Rija explică această evoluție prin rolul pe care îl avea calea ferată în lanțul logistic ucrainean. Trenurile nu reprezentau o alternativă la porturi, ci transportau majoritatea cerealelor chiar către terminalele maritime.

În primul semestru al anului 2026, pe calea ferată au fost transportate 17,453 milioane de tone de cereale, cu 18,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Din acest volum, 15,768 milioane de tone au reprezentat transporturi pentru export, iar 91% din marfă era direcționată către porturile maritime.

Astfel, odată cu oprirea transbordării în porturile din regiunea Odesa, aproximativ nouă din zece tone de cereale transportate feroviar și-au pierdut destinația finală.

Rutele occidentale au început să preia volume suplimentare, însă creșterea este prea mică pentru a compensa blocajul maritim. În primele cinci zile ale lunii august, prin punctele feroviare de trecere a frontierei din vestul Ucrainei au fost transportate 35,5 mii de tone de cereale, cu 31% mai mult decât în iulie. În direcția porturilor au mai fost expediate 40,8 mii de tone.

Valerii Tkaciov, reprezentant al „Ukrzaliznițea”, susține că producătorii analizează ce rute își pot permite, deoarece toate variantele alternative sunt foarte costisitoare. Cheltuielile cresc din cauza transbordării la frontiere, transportului suplimentar prin Republica Moldova, România, Polonia sau Ungaria și accesului la terminalele de export.

Nici portul Constanța, indicat frecvent drept principala alternativă la porturile din regiunea Odesa, nu dispune în prezent de suficientă capacitate liberă pentru transbordarea unor volume mari de cereale ucrainene.

„Calea ferată ucraineană nu înlocuia porturile, ci alimenta porturile. Când porturile se blochează, se blochează și o mare parte din fluxul feroviar”, concluzionează Iurie Rija.

Rutele prin Republica Moldova și celelalte state din vest pot absorbi o parte dintre exporturile Ucrainei, dar la costuri mai mari și în volume mult mai mici decât cele care erau procesate prin porturile maritime.