Putin amenință, din nou, Occidentul. „Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat”

Vladimir Putin nu a avut încredere nici în propria armată pentru a discuta planul pentru invazia Ucrainei. În plus, liderul de la Kremlin nu a discutat nici cu Dmitri Pesko sau Serghei Lavrov, Președintele rus a numit pe altcinvea pentru a se ocupa de planul de război.

Vladimir Putin a discutat despre declanșarea războiului din Ucraina de când a început doar cu generalii aflați pe front. Președintele rus nu a ascultat nici de sfaturile purtătorului său de cuvând, Dmitri Peskov, sau de Serghei Lavrov, ministrul de externe rus. Un videoclip care a apărut pe una dintre cele mai importante platforme de propagandă ale Moscovei din Vestul Europei a prezentat viața unei familii din ultimii trei ani. Crăciunul de anul trecut a fost pentru ei unul de poveste, dar cel din 2022 este caracterizat de mai multe lipsuri. Oamenii sunt nevoiți să obțină curent electric prin metode neconvenționale pentru că nu au energie.

Mai mult decât atât, acel clip se termină cu un avertisment pentru toate statele din Occident. „Crăciunul de anul viitor va fi mult mai greu de suportat, dacă Europa continuă să susțină eforturile de război ale Ucrainei”. Din cauza conflictului militar și rușii au probleme economice. Vicepremierul rus Alexander Novak a spus că Rusia ar alege să reducă producția de petrol și nu să plafoneze prețul precum a cerut Uniunea Europeană. „La începutul noului an, s-ar putea să reducem producția cu 500 până la 700.000 de barili pe zi. Asta înseamnă aproximativ 5-7% pentru noi. E o cantitate mică, dar există acest risc”.

Moscova vrea să finanțeze războiul din banii rușilor

În plus, au început să apară tot mai multe zvonuri în Rusia că guvernul are de gând să transforme depozitele bancare ale cetățenilor în obligațiuni de stat. Moscova vrea să ia această decizie pentru a putea finanța conflictul armat din Ucraina. În acest context, analiștii militari au spus că este posibil ca mulți ruși să își retragă banii din bănci.

În tot acest timp luptele continuă în estul Ucrainei, iar locuitorii din Harkov nu vor să își părăsească casele în prag de Sărbători. Ei pot fi în orice moment ținta bombardamnetele. În plus, cei care nu au căldură în locuințele lor pot să se refugizeze în corturi încălzite care au fost puse la dispoziție de autorități. Un bărbat din Harkov a mărturisit că „Unii oameni au deja încălzire, dar la mine în casă nu e căldură. Din păcate, încălzirea nu o să mai meargă până la sfârșitul iernii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#craciun #amenintare #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.