Deficit de curent electric! Chișinăul cumpără din nou din România la un preț de 90 de euro MWh

SA Energocom a semnat un nou contract de vânzare-cumpărare a energiei electrice pentru luna ianuarie 2023 cu SN Nuclearelectrica SA din România ce prevede achiziția a 10 MWh bandă pe timp de noapte și 30 MWh bandă pe timp de zi. Prețul energiei, conform acestui contract, este de 450 RON/MWh (90 de euro MWh), anunță compania de stat Energocom

În rezultat, se prognozează ca din totalul necesarului de consum al energiei electrice pentru malul drept al Nistrului, în luna ianuarie, circa 60% va fi asigurat de MGRES, cca 30% va constitui energia electrică produsă de CET-uri şi din surse regenerabile. Alte aproximativ 10% din necesar vor fi procurate de la furnizori din România, inclusiv pentru a acoperi deficitul de energie în orele de vârf.

Conform Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale, SA Energocom este împuternicită să procure energie electrică pentru perioada ianuarie-martie 2023.

În luna noiembrie, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză energetică fără precedent urmare a sistării livărilor de energie electrică de către centrala de la Cuciurgan. Or, Chișinăul a fost nevoit să cumpere energie electrică de pe piața din România la un preț mediu de 231 euro MW/h. În rezultat tarifele pentru populație au ajuns la aproape 6 lei KW/h.

Ulterior, în decembrie s-a renunțat la curentul din România în favoarea energiei de la Cuciurgan după ce Chișinăul a cedat cele 5,7 mil. metri cubi de gaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nuclearelectrica #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom