Se strânge lațul pentru Aeroportul Chișinău! Autoritățile vor să atragă pasagerii pe Aeroportul de la Galați

28 Dec. 2022, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Dec. 2022, 16:44 // Actual //  bani.md

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, au semnat miercuri contractul privind realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila.

“Este un pas foarte mare pe care îl facem pentru ca acest proiect, despre care se vorbeşte de mulţi ani, să devină realitate. Este pentru prima oară când, dincolo de vorbe şi promisiuni, se fac paşi reali pentru a se construi un aeroport care să deservească zona Galaţi-Brăila. După nenumărate studii şi analize, specialiştii au decis că cel mai bun loc pentru a fi construit acest aeroport este zona Braniştea – Schela, având în vedere şi conectivitatea cu infrastructura rutieră şi feroviară din apropiere.

Trebuie să arătăm că se poate şi în regiunea noastră, nu doar în centrul şi vestul ţării. Acum, vorbim de lucruri concrete, de studii, analize şi o strategie clară, pe care le implementăm, pas cu pas, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila. Aeroportul Galaţi-Brăila, care va fi unul de marfă şi de pasageri, cu o pistă de peste 4000 de metri, este deja inclus în Master Planul Naţional de Transport şi are sume prevăzute inclusiv în bugetul României pentru realizarea studiilor. De asemenea, au fost alocaţi bani şi din bugetele proprii ale celor două consilii judeţene”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Licitaţia a fost câştigată de Asocierea Aduro Impex S.R.L., Tecno Engineering 2C S.R.L. și WE Project Engineering S.R.L., care, împreună cu subcontractorii, înseamnă 17 firme implicate în realizarea acestor studii.

“Sunt firme cu experienţă mare în domeniu, care au proiectat şi alte aeroporturi din ţară, precum şi din străinătate, fiind implicate în proiectarea Aeroportului Otopeni, precum şi în proiectele de la Mihail Kogălniceanu şi Timişoara. O veste foarte bună este că inclusiv mediul academic gălăţean, prin specialiştii de la Universitatea , este implicat în acest important proiect de dezvoltare a zonei Galaţi-Brăila şi mă bucur că astăzi, alături de noi şi de acest proiect, a fost şi rectorul Puiu Lucian Georgescu. Vor fi realizate zeci de studii şi descrieri tehnice preliminare privind terminalul cargo şi de pasageri, căile de rulare, lungimea pistei de decolare şi aterizare, securitatea aviatică, turnul de control şi sistemele de semnalizare. Ne dorim ca pe acest aeroport să poată ateriza orice tip de avion. Acest aeroport ar putea beneficia persoane şi mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, a afirmat Costel Fotea.

Valoarea contractului este de 30.719.699 de lei românești (fără TVA).

Pentru realizarea acestui proiect, Consiliul Judeţean Galaţi a încheiat un parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est şi Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.