BNM: Frauda bancară, transformată în instrument politic și utilizată pentru dezorientarea publicului

Subiectul fraudei bancare de acum șapte ani este folosit drept un instrument politic și, mai mult, acesta ar fi utilizat în scopul dezorientării publicului. O asemenea apreciere a situației este văzută în cadrul Băncii Naționale a Moldovei.

Prin intermediul unui comunicat de presă, Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat despre faptul că „constată că recuperarea banilor de pe urma fraudei bancare – un subiect atât de sensibil pentru întreaga societate – se transformă într-un instrument de scoatere în evidență a imaginii unor politicieni și reflectă o acțiune de dezorientare a publicului.”

În acest sens, BNM încurajează faptele și contribuțiile reale (dar nu declarative) care să aducă o finalizare de succes cât mai rapidă a anchetei și recuperarea mijloacelor financiare sustrase.

Demersul avocaților cetățeanului Ilan Șor adresat inclusiv BNM poate fi înaintat în cadrul procedurilor judiciare deja demarate. Aceasta deoarece prin sentința Judecătoriei Chișinău din 21.06.2017 Șor Ilan Miron a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin.(4) (cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere) și art. 243 alin. (3) lit.b) (spălarea banilor în proporții deosebit de mari) din Codul Penal și, corespunzător, instanța de judecată a stabilit că „prin infracțiunile comise de inculpat, s-a adus atingere patrimoniului Băncii de Economii SA” și că „se admite în principiu acțiunea civilă înaintată de partea civilă, BC Banca de Economii SA, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile.”

Cât privește solicitarea „compensării valorii activelor băncilor la data de 27 noiembrie 2014”, acționarii cunosc foarte bine – conform legii, creanțele față de o bancă în proces de lichidare se onorează în ordinea priorității claselor de creanțe stabilite, iar creanțele acționarilor se onorează după onorarea tuturor creanțelor creditorilor față de bancă, din activele rămase. În prezent, BC Banca de Economii S.A. achită creanțele Ministerului Finanțelor. Totodată, BNM precizează că acționarii Băncii de Economii S.A. nu au contestat actele emise de BNM și nu au înaintat cereri de compensare a valorii activelor deținute, se scrie în comunicatul Băncii Naționale a Moldovei.

#jaful secolului #Grauda bancară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.