BNM menține rata de bază la principalele operațiuni de politică monetară

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt se menține în continuare la 2,65% anual, iar ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight rămân în mărime de 5,15 % și, respectiv, 0,15 % anual. Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei în ședința de astăzi, cu vot unanim, se arată în cadrul unui comunicat BNM.

Potrivit Băncii Naționale, comitetul executiv al BNM a hotărât, de asemenea, că se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 mai 2021 – 15 iunie 2021 cu 2 puncte procentuale, fiind stabilită la nivelul de 26 % din baza de calcul.

Totodată, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă se menține la 30% din baza de calcul.

Potrivit BNM, decizia de politică monetară de astăzi, alături de alte măsuri anterioare, este orientată spre atenuarea și contractarea efectelor negative ale pandemiei asupra economiei naționale și consolidează poziția BNM în susținerea redresării economice. „Astfel, hotărârea sprijină înviorarea procesului de creditare și intermedierea financiară în moneda națională, contribuind la transmiterea eficientă a impulsurilor monetare în sectorul real al economiei”, se arată în comunicatul BNM.

În trimestrul I 2021, rata anuală a inflației a conturat începutul unei traiectorii ascendente și a înregistrat 1,5 la sută în luna martie 2021 față de 0,2 la sută în luna ianuarie curent, menținându-se sub intervalul de ± 1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută. Totodată, rata medie anuală în termeni trimestriali a constituit 0,8 la sută comparativ cu 1,0 la sută din trimestrul IV 2020. Procesul inflaționist, în trimestrul I 2021, a evoluat sub incidența factorilor de natura ofertei, precum creșterea prețurilor la petrol, ajustarea accizelor, presiuni din partea costurilor, alături de impactul dezinflaționist al cererii interne și al tarifului la energia electrică.

Pe parcursul orizontului de prognoză (trimestrul II 2021 – trimestrul I 2023) presiuni dezinflaționiste vor surveni și în continuare din partea cererii agregate, care este negativă dar în recuperare parțială. Revenirea cererii agregate interne va fi determinată de recuperarea cererii externe, îmbunătățirea condițiilor monetare și de recuperarea din agricultură din anul curent.

Riscurile și incertitudinile asociate prognozei curente survin din evoluția ulterioară a pandemiei și impactul acesteia asupra situației economice atât pe plan extern, cât și pe cel intern. Printre potențialele riscuri proinflaționiste se enumeră creșterea în continuare a costurilor de producție pe fondul accelerării cotațiilor la materii prime, al cheltuielilor de transport și depozitare. Totodată, persistă incertitudini cu privire la momentul și magnitudinea ajustării tarifelor la serviciile reglementate, cu privire la producția agricolă din anii 2021 și 2022, precum și la finanțarea externă a deficitului bugetar.

#Rata de bază #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Companii din industria auto, tehnologie și sectorul bunurilor de larg consum se află în fruntea clasamentului Forbes Net Zero Leaders 2026, care analizează companiile americane cel mai bine pregătite să atingă obiectivul de emisii nete zero până în 2050. Rivian Automotive ocupă primul loc, urmată de Tesla, Hewlett Packard Enterprise, Philip Morris International și HP. Evaluarea se bazează pe performanțe măsurabile în domenii precum reducerea emisiilor, guvernanța corporativă, gestionarea riscurilor și reziliența financiară, potrivit Forbes.ro.

Rivian Automotive ocupă primul loc. Producătorul de vehicule electrice și-a propus să atingă emisii nete zero până în 2040, inclusiv prin utilizarea energiei regenerabile, reducerea amprentei de carbon a vehiculelor și creșterea ponderii materialelor reciclate.

Pe locul doi se află Tesla, care își concentrează activitatea pe vehicule electrice, sisteme de stocare a energiei și soluții solare. Potrivit Raportului de Impact pentru 2025, utilizarea produselor companiei a contribuit la evitarea a aproximativ 37 de milioane de tone de emisii CO₂e.

Hewlett Packard Enterprise (HPE) ocupă locul trei. Forbes evidențiază investițiile companiei în centre de date mai eficiente energetic și serviciile prin care HPE ajută clienții să reducă atât consumul de energie, cât și costurile asociate infrastructurii IT.

Philip Morris International, companie care activează și pe piața din Moldova deja de 30 de ani, a fost inclusă pentru al patrulea an consecutiv în clasament, ocupând locul patru la nivel general și prima poziție în categoria bunurilor de larg consum. Philip Morris International își menține angajamentul de a atinge emisii nete zero până în 2040, așa cum este prevăzut în Planul de Tranziție Climatică publicat în 2025. Acest obiectiv pornește de la ideea că schimbarea este posibilă prin inovație, politici publice mai eficiente și colaborare între companii, autorități și parteneri.

„Transformarea unei afaceri globale ne-a arătat că cele mai bine pregătite companii sunt cele care văd crearea valorii pe termen lung ca pe un avantaj strategic, nu ca pe o agendă paralelă. Noua recunoaștere din partea Forbes confirmă că deciziile ce țin de strategie, investiții și guvernanță influențează direct sustenabilitatea companiei pe viitor”, a declarat Jennifer Motles, Chief Sustainability Officer al PMI.

HP completează primele cinci poziții ale clasamentului, după PMI. Compania urmărește reducerea cu 50% a emisiilor din întregul lanț valoric până în 2030, comparativ cu 2019, și atingerea obiectivului net zero până în 2040. În 2025, energia din surse regenerabile a reprezentat 66% din consumul global de electricitate al operațiunilor HP.

#industria auto #clasament #forbes #companii