UE vrea să reformeze piața de electricitate. Ce rol joacă energia regenerabilă

Comisia Europeană intenţionează să reformeze piaţa de electricitate a blocului comunitar pentru a da prioritate energiei electrice produsă din surse regenerabile, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, în pofida avertismentelor venite din industrie că reformele ar putea afecta investiţiile în parcurile eoliene şi fotovoltaice.

Într-un interviu acordat Financial Times (FT), Kadri Simson a dezvăluit că Executivul comunitar este „supus unor intense presiuni politice” pentru a revizui piaţa de electricitate şi a diminua facturile plătite de consumatori, într-un moment în care UE se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii.

„Lucrăm în circumstanţe extraordinare pentru a livra reforme mai rapid decât o face de obicei Comisia”, a pus Kadri Simson. Oficialul a adăugat că Executivul comunitar analizează modalităţile prin care să poată oferi consumatorilor „beneficiile unei ponderi mai mari a regenerabilelor”. „De asemenea, avem nevoie de centrale pe gaze, dar nu vrem să punem la punct un sistem în care acestea vor funcţiona non-stop”, a explicat Kadri Simson.

Potrivit unui proiect de lucru privind posibilele reforme, consultat de Financial Times, Comisia sugerează că energia din sursele regenerabile ar trebui să reflecte mai adecvat „costurile reale de producţie”, având în vedere că după ce infrastructura este construită, sursa de energie pentru un parc de eoliene sau unul fotovoltaic este practic gratuită.

De asemenea, Executivul comunitar propune extinderea taxei pe profiturile excepţionale şi asupra companiilor care activează în sectorul energiilor regenerabile, iar sumele colectate ar urma să fie transferate către consumatorii. Taxa ar urma să expire în 2023.

Conform datelor Comisiei Europene, regenerabilele au fost responsabile pentru două cincimi din producţia europeană de electricitate în 2020, în timp ce 36% a fost asigurată de electricitatea produsă pe bază de combustibili fosili şi 25% de energia nucleară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit FT, propunerile vizând reformarea pieţei de electricitate din blocul comunitar vin după mai multe luni de presiuni venite din partea unor state membre, în special Franţa şi Spania, care au cerut Comisiei să pună capăt unui sistem în conformitate cu care cel mai scump combustibil din blocul comunitar, care în prezent sunt gazele naturale, fixează preţul pentru toată energia electrică generată. Acest model dă prioritate regenerabilelor şi energiei nucleare pentru a acoperi cererea de electricitate, urmate de gaze naturale şi cărbune. Preţurile sunt fixate de ultima instalaţie de generare care este chemată pentru a acoperi cererea, ceea ce înseamnă că preţurile la electricitatea din surse regenerabile sunt deseori stabilite în funcţie de costul combustibililor fosili, scrie Agerpres.

Această situaţie a stimulat investiţiile în capacităţi regenerabile, care au avut de profitat de pe urma creşterii preţului gazelor naturale, dar în acelaşi timp consumatorii plătesc preţuri mai mari pentru energia din surse regenerabile, deşi costurile de producţie pentru acest tip de energie sunt mai mici.

Politicienii europeni susţin că preţurile record înregistrate anul trecut la gazele naturale pe piaţa europeană precum şi creşterea numărului de proiecte regenerabile au subminat sistemul actual.

Comisia Europeană a informat că va demara o procedură de consultare cu privire la posibilele reforme şi va da publicităţii propunerile sale până la sfârșitul lunii martie.

#piata de electricitate #energia regenerabila #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cheltuielile lunare estimate pentru o familie de patru persoane în Republica Moldova ajung la aproximativ 36 020 de lei, fără a include chiria, potrivit datelor publicate de platforma internațională Numbeo, care monitorizează prețurile și puterea de cumpărare în peste 200 de țări. Pentru o persoană singură, costurile lunare sunt evaluate la circa 10 427 de lei, în aceleași condiții, ceea ce conturează nivelul general al cheltuielilor de trai raportat la veniturile disponibile.

Analiza Numbeo arată că costul vieții în Republica Moldova este, în medie, cu 48,4% mai mic decât în Statele Unite ale Americii, iar chiriile sunt cu 63,6% mai reduse, diferență explicată atât de nivelul salariilor, cât și de structura pieței imobiliare și a consumului. În pofida acestui decalaj, cheltuielile pentru utilități și servicii de bază reprezintă o pondere semnificativă în bugetul gospodăriilor. Pentru un apartament de aproximativ 85 m², costurile lunare pentru electricitate, încălzire, apă și salubritate se ridică, în medie, la 3 285 de lei, la care se adaugă circa 145 de lei pentru un abonament de telefonie mobilă și aproximativ 183 de lei pentru internet fix.

Datele privind consumul zilnic indică prețuri relativ accesibile la alimentele de bază: un litru de lapte costă în jur de 21 de lei, o pâine de 500 g – 10 lei, un kilogram de cartofi – aproximativ 13 lei, iar carnea de pui ajunge la circa 93 de lei/kg. Pentru fructe și legume, prețurile variază în funcție de sezon, merele fiind estimate la 16–17 lei/kg, iar roșiile la aproximativ 35 de lei/kg. O masă la un restaurant ieftin este evaluată la 150 de lei, în timp ce un prânz pentru două persoane la un local de nivel mediu ajunge la circa 500 de lei, fără băuturi.

Transportul public rămâne unul dintre cele mai accesibile segmente, cu un bilet de 6 lei și un abonament lunar de aproximativ 234 de lei. În ceea ce privește locuințele, chiria pentru un apartament cu un dormitor în centrul orașelor este, în medie, de peste 10 200 de lei, iar în afara centrului – în jur de 7 300 de lei, în timp ce pentru apartamentele cu trei camere, chiriile pot depăși 19 700 de lei în zonele centrale.

În același timp, salariul mediu lunar net este estimat la aproximativ 12 199 de lei, ceea ce evidențiază presiunea pe bugetele familiilor, mai ales în cazul celor care suportă și costuri de chirie. Datele Numbeo au fost actualizate în decembrie 2025 și se bazează pe 1 457 de înregistrări colectate în ultimele 12 luni de la 126 de contributori.

Pentru comparație regională, în România, cheltuielile lunare estimate pentru o familie de patru persoane, fără chirie, se ridică la aproximativ 41 300 de lei. În Ucraina, o familie are nevoie de circa 28 500 de lei.