România modernizează un segment de cale ferată care va face legătura cu Republica Moldova

Guvernul va reabilita linia de cale ferată Dărmănești – Vicșani – Frontieră, care preia traficul feroviar internațional de marfă și de călători dinspre Ucraina și face legătura cu Coridorul Rhin – Dunăre (fostul Coridor IV) cu țările din sud – estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia) și țările din nord – estul Europei (Republica Moldova, Ucraina).

Linia de cale ferată face parte din Magistrala 500 București Nord – Vicșani Frontieră.

Obiectivele principale ale proiectului sunt:

– îmbunătățirea parametrilor infrastructurii feroviare pentru creșterea vitezei maxime de circulație la 120 km/h pentru trenurile de călători și, respectiv, la minim 100 km/h pentru trenurile de marfă;

– asigurarea interoperabilității prin implementarea STI; în special în ceea ce privește: sarcina pe osie (maxim 25 t), gabarit de încărcare C, lungimea liniilor din stație, facilități pentru persoane cu mobilitate redusă;

– conformitatea infrastructurii și suprastructurii de cale ferată cu parametrii tehnici ceruți de standardele și cadrul legislativ și de reglementare național și european în vigoare conform standard de proiectare până la 200km/h;

– diminuarea efectelor adverse asupra mediului;

– creșterea capacității de tranzit;

– realizarea condițiilor de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă (REGULAMENTUL UE NR.1300/2014 AL COMISIEI din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap și peroanele cu mobilitate redusă).

– introducerea sistemelor tehnologice de management al traficului si semnalizării, Centrul de control operațional (OCC) în stația Iași;

modernizarea echipamentelor de telecomunicații pentru informarea publicului călător și a instalației de ceasoficare.

Durata de execuție a investiției este de 36 luni.

Finanțarea obiectivului de investiții, se realizează din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și din veniturile proprii ale Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A., precum și din alte surse legal constituite.

#linie ferată #reabilitare #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

RISE Moldova a conturat profilul unuia dintre cei mai vizibili candidați PAS la parlamentarele din 28 septembrie – actualul vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care gestionează unul dintre cele mai mari bugete ale statului.

Drumul său profesional și politic e marcat de contraste. Deși a urmat studii la Școala Superioară Militar-Politică de Apărare Antiaeriană din Leningrad, formarea de bază și-a continuat-o în Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova: mai întâi Facultatea de Istorie, apoi Dreptul, urmat de un master în drept economic.

În plan privat, cariera sa a fost legată de SC GFC Holboca SRL, o companie fondată la Iași, România, unde a activat ca director mai bine de cinci ani. În paralel, a fost și instructor de economie la Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect al Centrului pentru Jurnalism Independent.

În politică, s-a afirmat rapid. A devenit președinte al Organizației teritoriale Chișinău a PAS și membru al Biroului Permanent Național, iar în 2019 a câștigat un mandat de deputat pe circumscripția nr. 27 Chișinău, din partea blocului ACUM. A fost reales pe lista PAS în 2021.

În iulie 2022, a fost numit ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, dar mandatul său a fost marcat de critici dure din partea fermierilor, care l-au acuzat de incompetență și de favorizarea „monopolurilor exportatoare”. Un scandal de imagine a izbucnit atunci când, iritat de întrebările unui jurnalist, a fost surprins înjurând și ulterior a fost nevoit să își ceară scuze publice.

Cu toate acestea, în noiembrie 2024 a fost promovat vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, preluând unul dintre cele mai mari bugete ale guvernului.

Declarațiile de avere arată o creștere constantă a veniturilor: de la circa 176 mii lei în 2018, la peste 1 milion lei în 2024. Familia deține o casă de aproape 200 m², un teren de 0,2 ha, mai multe automobile (Skoda Octavia, Dacia Logan și Honda CR-V pe numele soției), precum și compania fondată în România.

Deși are o carieră politică în ascensiune, imaginea sa rămâne una controversată: un politician PAS cu trecut militar în Federația Rusă, cu experiență de business în România, cu un mandat tensionat la Agricultură, dar care astăzi gestionează infrastructura Moldovei și candidează pentru un nou mandat în Parlament.