Se usucă robinetul cu petrolul lui Putin! Sturza: Moldova a refuzat să joace inteligent. Cică, «Cами, так сами»

Se usucă robinetul cu petrolul rusesc. Conform agenției Argus, petrolul rusesc marca Urals se tranzacționează cu mai puțin de 38 de dolari pe baril. Spre comparație, în decembrie media a fost de 50 de dolari, iar înainte de război – 72 de dolari/baril, constată fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza

Și asta când cei de la G7 au pus plafonul de 60…

„Unicii cumpărători mari sunt China și India, care pur și simplu își bat joc de ruși. Nu m-aș mira dacă la un moment dat vor cere ca rușii să le plătească pentru ca să le ia petrolul. Asta așa, cu prietenia cu chinezii…Turcii, cei mai mari cumpărători din regiunea noastră, au redus practic la zero importurile. Șantajează la greu, vor și ei prețul de 30 de dolari/baril și să plătească peste 3 ani. Doar Bulgaria mai ia unele cantități”, mai spune omul de afaceri.

Potrivit lui Sturza, în bugetul Rusiei a fost pus un preț minim de 70 de dolari/baril. Între timp, Europa s-a reorientat la gazul natural de la alți furnizori și prețul a scăzut la 800 euro per mia de metri cubi. Maximul a fost 3000. Prețul la energie, în combinație cu vântul, iarna blândă și economiile la consum, a reacționat rapid. În unele zile, în Europa trebuia să plătești ca cineva să-ți cumpere curentul electric. Maximul a fost 600 euro per megawatt.

„În această industrie e foarte greu să te reorientezi, dar dacă ai făcut-o o dată, asta e. Rușii, pare-se, o iau în plin pentru războiul declanșat în Ucraina și cruciada cu lumea civilizată. Îmi pare rău pentru foștii mei colegi din industria petrolieră din Rusia. Dar aprobarea tacită a acțiunilor lui Putin are un preț. Prețul este de a pierde totul. În aceste condiții, Moldova, care este în afara mecanismului de sancțiuni, ar putea să joace foarte inteligent. Dar pentru asta trebuie să ai expertiză și inteligență. Lucru care a fost refuzat politicos pe plan local. Cică, «сами с сами». Evident, «сами, так сами»…”, a precizat omul de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#robinet #petrol #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.