În luna aprilie au crescut prețurile la cartofi și legume proaspete. S-a scumpit și carnea chiar de era post

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, prețurile medii de consum în luna aprilie 2021 comparativ cu luna aprilie 2020 au crescut cu 2,83%, inclusiv la produse alimentare cu 5,08% și la mărfuri nealimentare cu 3,80%. Totodată, prețurile de consum la serviciile prestate populaţiei s-au redus în aceeași perioadă cu 1,58%.

Preţurile medii de consum în luna aprilie 2021 faţă de luna martie 2021 au crescut cu 1,48%. Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de creșterea preţurilor la produsele alimentare cu 3,18%, la mărfurile nealimentare cu 0,63% și la serviciile prestate populației cu 0,34%.

În luna aprilie s-au scumpit prețurile la: cartofi proaspeți – cu 18,0%, legume proaspete – cu 13,8% (în special: varză – cu 51,0%, tomate – cu 19,0%, castraveți – cu 13,9%, usturoi – cu 13,6%, ceapă uscată – cu 3,9%, bostănoase – cu 3,3%, ciuperci proaspete – cu 2,6%), fructe proaspete – cu 4,0% (în special: fructe exotice – cu 9,8%, citrice – cu 4,8%, struguri – cu 3,5%), uleiuri și grăsimi – cu 3,5% (în special: ulei vegetal – cu 8,1%, alte grăsimi comestibile de origine animală – cu 6,8%, margarină şi alte grăsimi vegetale – cu 4,3%), maioneză, muştar, oţet si alte condimente – cu 3,2%, cereale (grâne) – cu 2,8%, carne, preparate și conserve din carne – cu 2,2% (în special: carne de porc – cu 5,2%, carne de oi – cu 3,3%, carne de vită – cu 1,8%, carne de pasăre – cu 1,7%, semifabricate şi produse finite din carne – cu 1,5%), peşte şi conserve din peşte – cu 1,6% (în special: peşte proaspăt sau refrigerat – 3,8%, fructe de mare congelate – cu 1,4%), lapte integral proaspăt – 0,9%, zahăr – 0,8%.

În același timp, prețurile au scăzut la ouă de găină – cu 2,9% și legume rădăcinoase – cu 2,4%.

În aprilie au crescut și prețurile la mărfurile nealimentare precum: combustibili și carburanți – cu 1,6% (în special: benzină – cu 2,8%, gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 1,8%, motorină – cu 1,2%), echipamente pentru sport, camping și de recreere în aer liber, calculatoare și alte echipamente de procesare a informației, sandalete pentru bărbați, femei, copii, biciclete, materiale pentru întreținerea și repararea locuinței – până la 3,9%.

În aprilie, reduceri de preț s-au înregistrat la încălțăminte de iarnă pentru adulți și copii, îmbrăcăminte din blană naturală pentru adulți până la 4,2%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna aprilie 2021 faţă de luna martie 2021, au fost înregistrate creșteri de preț la serviciile transportului aerian de pasageri – cu 11,3%, serviciile turistice interne și internaţionale – cu 4,7% și respectiv cu 2,3%, servicii de conducere auto – cu 3,1%.

#produse alimentare #preturi #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.