Rusia a înregistrat în 2022 al doilea cel mai mare deficit din istoria sa modernă, depășit doar de cel înregistrat în 2020, în plină pandemie de coronavirus, scrie Financial Times care citează datele oficiale de la Moscova.
Războiul din Ucraina costă Rusia mai mult decât generează din vânzările de petrol și gaze, iar deficitul bugetar al țării s-a mărit semnificativ în 2022.
Concret, deficitul public pentru anul trecut a fost de 3,35 trilioane de ruble (48 miliarde de dolari) adică 2,3% din PIB, potrivit ministrului de finanțe Anton Siluanov. Înainte de invazia din Ucraina, Moscova prevăzuse un excedent bugetar de 1%. În decembrie, oficialii au prognozat un deficit de 2%.
Această recunoaștere oficială a înrăutățirii situației finanțelor publice vine în ciuda veniturilor record obținute din livrările de petrol și gaze, efect al prețurilor ridicate la energie și al capacității Moscovei de a-și redirecționa exporturile europene către Asia.
În 2022, veniturile au crescut cu 10% (față de 2021), dar cheltuielile totale au urcat vertiginos cu 26%. Detaliile privind cheltuielile bugetare pentru 2022 nu sunt disponibile public, deoarece Ministerul de Finanțe le-a secretizat în iunie din cauza „presiunilor exercitate de SUA, UE și alte țări neprietenoase asupra Rusiei”.
Analiștii spun că mare parte din deficit poate fi atribuită costurilor cu războiul din Ucraina.
„Nu înțelegem distribuția costurilor, dar putem presupune că acestea au mers în mare parte la finanțarea militară. În septembrie, cheltuielile planificate au crescut cu 2 trilioane de ruble (28,7 miliarde de dolari) față de estimările din vară. Iar apoi, în decembrie, au crescut din nou cu aceeași cifră”, a explicat pentru Financial Times Sofya Donets, economistă la Renaissance Capital.
Moscova a acoperit deficitul prin redirecționarea unor bani din fondul suveran de investiții al Rusiei, prin împrumuturi de stat și printr-o taxă excepțională aplicată Gazprom, monopolul de stat al gazelor naturale.
„Ne-am îndeplinit toate sarcinile planificate, în ciuda situației geopolitice, a restricțiilor și a sancțiunilor”, a concluzionat Siluanov la o ședință de guvern.
„Am crescut cheltuielile, iar acești bani au fost folosiți în primul rând pentru a sprijini oamenii”, a spus el. Siluanov a menționat creșterea pensiilor și un program prelungit de credite ipotecare subvenționate, dar nu a discutat despre război.
„Am decis, de asemenea, să finanțăm o parte din cheltuielile din 2023 în 2022 pentru a susține un proces bugetar stabil”, a continuat el.
Politicile fiscale conservatoare ale Rusiei au ajutat la stabilizarea situației sale financiare. Dar sancțiunile occidentale care intră pe deplin în vigoare în acest an vor pune și mai multă presiune asupra finanțării bugetului țării, scrie Financial Times.
Barilul de petrol se tranzacționează în prezent sub 40 de dolari, semnificativ mai puțin decât cei 70 de dolari stabiliți în legea sa bugetară pentru 2023.
„Dacă în 2023, prețul mediu va fi de aproximativ 60 de dolari pe baril, iar cheltuielile rămân așa cum au fost planificate, Rusia se poate confrunta cu un deficit de aproximativ 4,5% din PIB”, a declarat Donets, economista de la Renaissance Capital.
Legea bugetului prevede ca cheltuielile pentru apărare, atât cele externe, cât și cele interne, să crească cu 3,5 trilioane de ruble (50 miliarde de dolari) pentru a reprezenta 30% din toate cheltuielile guvernamentale în 2023.
„Judecând după faptul că cheltuielile din 2022 s-au dovedit a fi mai mari decât cele planificate, acest lucru s-ar putea întâmpla și în 2023”, a spus Donets.
„Dacă veniturile se vor dovedi a fi mai mici și cheltuielile mai mari decât cele planificate, Rusia va trebui să își folosească fondul suveran mult mai activ”, a spus ea.
