Finanțele speră la un împrumut uriaș de pe piețele externe! Vor să emită eurobonduri de jumătate de miliard de euro

Urmare a rezultatelor simulărilor efectuate, către finele anului 2025 datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar diminua cu 3,8 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 0,3 ani, iar datoria ce urmează a fi refixată în decurs de un an la rate noi de dobândă s-ar diminua cu 2,8 p.p., potrivit informațiilor Ministerului Finanțelor.

Odată cu majorarea ponderii obligațiunilor de stat emise, datoria cu rata fixă a dobânzii, inclusiv bonuri de trezorerie, se va micșora cu 1,0 p.p., totodată și ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat cu 3,9 p.p., astfel expunerea la riscul de rată de dobândă și de refinanțare fiind diminuat pentru portofoliul datoriei de stat.

Totodată, Ministerul Finanțelor intenționează să acceseze piețele financiare internaționale pentru emiterea unui Eurobond cu maturitatea de 7 ani în anul 2025, în sumă totală de 500,0 mil. EUR, cu scopul de a extinde maturitatea portofoliului, de a diversifica baza investițională dar și pentru a acoperi insuficiența de resurse externe care a fost prognozată pentru anul 2025, adică 3,1% din PIB.

„Conform simulărilor efectuate, ar îmbunătăți considerabil indicatorii de risc aferenți portofoliului datoriei de stat, întrucât datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar diminua cu 10,9 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 1,3 ani, datoria ce urmează a fi refixată la rate noi de dobândă în decurs de un an s-ar diminua cu 8,6 p.p., iar ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat s-ar diminua cu 11,0 p.p”, potrivit Ministerului Finanțelor.

În anul 2023, aproximativ 5,6% din împrumuturile publice externe vor fi acordate de creditori bilaterali, iar 94,4% de creditori multilaterali. Principalii creditori vor fi: Grupul Băncii Mondiale, 23,4%; FMI, 23,2%; Uniunea Europeană, 16,1%; Agenția Japoneză de Cooperare Internațională, 11,2%; Banca Europeană de Investiții, 10,2%; BERD, 8,9%.

La sfârșitul lunii noiembrie din 2022, datoria de stat se cifra la 90,7 miliarde de lei cu 13 milioane de lei mai mult față de sfârșitul anului 2021

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #eurobonduri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar, care reprezintă 13,6% din structura totală a mărfurilor transportate, a marcat cele mai mari scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2024. Potrivit datelor statistice, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 32,9%, iar parcursul acestora a înregistrat o reducere și mai semnificativă, de 36,7%.

Această evoluție negativă reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul feroviar în contextul schimbărilor economice și al restructurărilor interne. Printre posibilele cauze ale declinului se numără scăderea cererii pentru transportul feroviar, concurența cu alte moduri de transport și provocările operaționale întâmpinate de „Calea Ferată din Moldova”.

CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. În ceea ce privește infrastructura, situația este alarmantă: din cele 139 de locomotive aflate în dotare, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. În următorii ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar putea fi suspendată dacă nu se vor lua măsuri urgente.

În ultimul deceniu, CFM a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei, cauzate de scăderea continuă a numărului de pasageri, în special pe rutele internaționale, și a volumului de mărfuri transportate. Veniturile sunt în scădere constantă, iar costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.