Ce le-a cerut Maia Sandu greilor lumii la forumul bogaților

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat joi, 19 ianuarie, într-un interviu acordat agenţiei Reuters la Forumul Economic Mondial de la Davos, că le-a cerut aliaților sisteme defensive antiaeriene.
Solicitarea a fost făcută în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor Rusiei de a destabiliza Republica Moldova.

”Am cerut sisteme de supraveghere şi de apărare aeriană. Înţelegem că Ucraina este prioritară şi trebuie să le primească, dar sperăm să primim şi noi ceva”, a spus Maia Sandu.

Ea a adăugat că Republica Moldova are nevoie de asemenea de un ajutor financiar extern anul acesta care să fie cel puţin la nivelul celui din 2022, adică cel puţin 600 de milioane de euro, pentru a-şi proteja populaţia în faţa inflaţiei.

Maia Sandu a menţionat că Republica Moldova şi-a crescut bugetul apărării, iar guvernul de la Chişinău are discuţii despre sistemele de apărare antiaeriană atât cu Uniunea Europeană, cât şi, pe bază bilaterală, cu aliaţii săi.

Chişinăul a acuzat Moscova că încearcă să-şi folosească influenţa asupra separatiştilor rusofoni din Transnistria pentru a destabiliza Republica Moldova. Aceste eforturi de destabilizare au eşuat până în prezent, a apreciat Maia Sandu în interviul pentru Reuters, adăugând că niciuna dintre părţi nu doreşte un conflict.
”Rusia a încercat să mobilizeze grupurile corupte din Republica Moldova şi partidele proruse, cu obiectivul de a da jos guvernul, parlamentul şi preşedinţia, iar aceasta (eşecul lor – n.red.) nu înseamnă că au renunţat, dar deocamdată am reuşit să menţinem stabilitatea”, a mai afirmat Maia Sandu.
După declanşarea invaziei ruse în Ucraina, guvernul de la Chişinău a încercat să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul rusesc, aceasta şi în contextul în care compania rusă Gazprom a redus livrările către Republica Moldova şi are dispute cu Chişinăul asupra facturilor restante.

”La ora actuală, malul drept (al Nistrului – n.red.) primeşte gaz de pe piaţă, în timp ce gazul de la Gazprom este folosit în regiunea Transnistria, aşadar putem spune că (Republica) Moldova se eliberează în sfârşit de dependenţa faţă de gazul rusesc”, a explicat preşedinta Maia Sandu.

Admiţând că aceste gaze venite din alte surse sunt mai scumpe decât cele furnizate de Gazprom, ea a insistat că ţara sa şi-a securizat aprovizionarea cu gaz iarna aceasta şi va încerca să încheie contracte pe termen lung cu furnizorii de gaze care să înlocuiască gazul de la Gazprom.

Pe de altă parte, în ce priveşte integrarea europeană a Republicii Moldova după ce aceasta a primit anul trecut statutul de ţară candidată la UE, Maia Sandu s-a arătat încrezătoare că ţara sa va realiza schimbările necesare în vederea aderării, inclusiv o reformă a justiţiei pentru a combate corupţia.
”Integrarea în UE este cel mai important proiect în ţară şi singura noastră şansă de a supravieţui ca democraţie în această perioadă complicată şi în această regiune complicată”, a conchis ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sicitare #Davos #maia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.