Noua lege a drepturilor de autor a lasat artiștii fără venituri

Cu razboiul din Ucraina la graniță, cu regiune separatista la est, și inflația de 35%, fostei republici sovietice Moldova i s-a acordat statutul de candidat la UE vara trecută. Or, noua lege a drepturilor de autor, concepută pentru a proteja artiștii conform standardelor stricte ale UE, este bântuită de corupție. Între timp, artiștii locali nu sunt remunerați, scrie presa internațională.

La doar câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia, dictatorul belarus Alexandru Lukașenko a apărut la televizor.

Arătând o hartă a Ucrainei împărțită în patru părți, aliatul Putin și-a îndreptat atenția către Moldova, stârnind temerile că fosta republică sovietică ar putea fi următoarea pe lista Moscovei.

O lună mai târziu, Moldova a solicitat aderarea la UE. În iunie 2022, liderii UE au acordat Republicii Moldova statutul de candidat, menționând că agenda sa de reformă trebuie să continue până când sunt îndeplinite condițiile UE.

Armonizarea legii drepturilor de autor cu cea din UE

Conform Acordului de Asociere UE-Moldova din 2014, Moldova trebuia să reformeze legea dreptului de autor pentru a îndeplini standardele UE. O evaluare a UE publicată la începutul anului 2021 a identificat multe domenii care necesită atenție (pdf).

Potrivit unei declarații UE din ianuarie 2022, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) a răspuns cu un nou proiect care transpune integral nouă directive UE și patru directive UE parțial.

UE a continuat subliniind importanța asigurării transparenței și echilibrului „în cadrul sistemului care guvernează remunerarea autorilor și a interpreților într-o poziție slabă de negociere”. A fost menționată și instituirea „un sistem eficient” de gestionare colectivă a dreptului de autor și a drepturilor conexe.

AGEPI „Lucrul împotriva deținătorilor drepturilor de autor”

În iunie anul trecut, într-o scrisoare deschisă adresată guvernului în numele a peste 650 de membri, organizațiile de gestiune colectivă aprobate de stat Asociația Națională a Drepturilor de Autor (ANCO) și Asociația Națională a Producătorilor și Interpreților de Fonograme (ANPFI) și-au exprimat indignarea. Acuzând Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Moldovei (AGEPI) de corupție, lucrând împotriva deținătorilor de drepturi și inducând în eroare guvernul, grupurile au descris proiectul revizuit de lege a drepturilor de autor ca fiind „absolut incompatibil” cu statutul Republicii Moldova de candidat la UE.

În numele membrilor, inclusiv artiști, compozitori și interpreți, ANCO și ANPFI au cerut parlamentului Republicii Moldova să amâne aprobarea proiectului până când rapoartele experților internaționali vor putea fi revizuite.

Îngrijorările erau tot mai mari că proiectul a subminat artiștii și grupurile de management colectiv, în timp ce i-a acordat „competențe excesive” șefului AGEPI pentru a „rezolva toate problemele cheie” legate de managementul colectiv.

Legea era deja aprobată

La 3 iulie 2022, ANPFI a dezvăluit că legea a fost aprobată în cadrul unei ședințe de guvern din 22 iunie, iar la 1 iulie în primă lectură de către parlament.

„Din păcate, în ultimii 5 ani, AGEPI a acționat doar prin atacuri împotriva autorilor, deținătorilor de drepturi de autor și drepturi conexe, manifestate prin decizii ilegale emise de AGEPI, care ulterior au fost considerate ilegale până și de Curtea Supremă de Justiție”, a spus grupul.

„În urma acestor atacuri, Centrul Național Anticorupție/Parchetul Anticorupție a demarat o urmărire penală asupra faptelor ilegale ale factorilor de decizie din cadrul AGEPI. Competența AGEPI în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe a fost constatată de către instanțe și calificată drept „… încălcarea ordinii de drept…””

CISAC cere Parlamentului Republicii Moldova să nu adopte lege

Într-o serie ulterioară de articole publicate și scrisori deschise, inclusiv cele adresate direct premierului, ANPFI a acuzat AGEPI că este „intoxicată cu falsuri, manipulări și corupție”.

La 6 iulie 2022, ANPFI a expediat Parlamentului Republicii Moldova o scrisoare trimisă de Confederația Internațională a Societăților Autorilor și Compozitorilor (CISAC), o rețea globală de 227 de societăți de gestiune colectivă reprezentând patru milioane de creatori.

Scrisoarea integrală poate fi citită aici, dar este suficient să spunem că CISAC nu a fost impresionată de proiect.

Îngrijorările erau tot mai mari că proiectul a subminat artiștii și grupurile de management colectiv, în timp ce i-a acordat „competențe excesive” șefului AGEPI pentru a „deciziona toate problemele cheie” legate de managementul colectiv.

În urma cererilor ANPFI adresate Președintelui Republicii Moldova, Amadassorului SUA în Moldova și Uniunii Europene, o discuție guvernamentală închisă din 27 iulie a condus la adoptarea noii legi a drepturilor de autor a Republicii Moldova o zi mai târziu.

ANPFI avertizează asupra unei noi concurențe din afara Moldovei

Având în vedere că legea urmează să intre în vigoare în a doua săptămână din octombrie 2022, ANPFI a acuzat AGEPI că a organizat organizații de gestionare a drepturilor de autor susținute de străini pentru a opera în Moldova.

Potrivit ANPFI și rapoartele publicate la începutul anului, aceste organizații primesc sprijin din partea RAO (Societatea Autorilor Ruși) și VOIS (Organizația All-Russian a Proprietății Intelectuale), pe care ANPFI le acuză că beneficiază de aranjamente similare în Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan.

Nu este clar dacă aceste afirmații au fost investigate, dar pe 9 octombrie 2022, noua lege a fost publicată oficial de guvernul Republicii Moldova fără vreo modificare.

Pentru a funcționa legal în conformitate cu noua lege, ANPFI și ANCO au fost obligate să solicite din nou statutul lor de organizații de gestiune colectivă autorizate. Același lucru s-ar fi aplicat oricăror solicitanți noi, dar dacă au existat aprobări, acestea nu au fost încă raportate.

În consecință, în Republica Moldova nu pare să funcționeze niciun grup de gestionare colectivă a drepturilor de autor. Țara a continuat să asculte muzică, desigur, dar, din moment ce niciun grup nu a primit aprobare oficială, artiștii nu câștigă niciun ban atunci când muzica este redată la radio, la televizor, în locuri publice sau oriunde altundeva. Chiar și atunci când oamenii fac copii ale pieselor sub excepția drepturilor de autor private din Moldova, nimeni nu este plătit.

Odată cu tranziția lină în temeiul noii legi, imposibilă încă de la început, cea mai recentă mișcare a AGEPI pare să fi transformat drepturile artiștilor într-un drept de aruncat la coșul gunoi.

AGEPI ignoră ANPFI și ANCO

După ce a examinat cu atenție prevederile noii „Legi a dreptului de autor și a drepturilor conexe”, adoptată în octombrie, șeful Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) a stabilit că ANPFI și ANCO nu au îndeplinit standardele specificate.

Drept urmare, activitatea ANCO din 2013 și cea a ANPFI din 2019 s-au încheiat brusc săptămâna trecută, când AGEPI și-a încetat statutul de organizații de gestiune colectivă.

„Decizia a fost emisă în conformitate cu prevederile noii Legi a dreptului de autor și a drepturilor conexe, care a intrat în vigoare la 09.10.2022”, se arată în anunțul AGEPI.

„Reamintim asociațiilor interesate de avizare ca organizație de gestiune colectivă (care au personalitate juridică, fiind înregistrate în conformitate cu prevederile legislației, și au sediul în Republica Moldova), despre necesitatea îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute pentru în art. 84 alin. (1) din Legea nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe.”

„La trei luni de la intrarea în vigoare a noii legi, nici o asociație obștească nu a primit aprobarea AGEPI pentru a funcționa ca organizație de gestiune colectivă”, spune președintele ANCO, Liviu Stirbu.

„Aceasta înseamnă că domeniul de aplicare a dreptului de autor și al drepturilor conexe depășește cadrul legal, iar orice utilizare a operelor muzicale la radio și televiziune este ilegală.”

Legea Republicii Moldova a fost introdusă pentru a asigura „un grad înalt de protecție autorilor și deținătorilor de drepturi de autor și drepturi conexe”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drepturi de autor #Agepi #lege #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de finanțare în valoare de 10 milioane EUR (echivalentul în MDL) este pe o perioadă de șapte ani.
Victoriabank va sprijini antreprenorii care dezvoltă proiecte de eficiență energetică și energie regenerabilă.
Împrumutul oferit de GGF facilitează distribuirea capitalului băncii pentru noi investiții și tranziția către o economie mai verde.

Victoriabank, a treia cea mai mare bancă din Moldova, a semnat, în premieră, un acord cu Fondul Green for Growth (GGF) pentru a primi finanțare în valoare de 10 milioane EUR, echivalent în MDL. Acest împrumut este conform reglementărilor Basel III și va fi utilizat pentru a sprijini antreprenorii care investesc în soluții de eficiență energetică, energie regenerabilă și măsuri de reziliență climatică.

Finanțarea oferită de GGF va consolida poziția de capital a Victoriabank, creând astfel o capacitate de creditare care va fi folosită pentru a sprijini întreprinderile din Moldova. În acest fel, banca va susține investițiile în eficiență energetică și energie regenerabilă din țară. În cadrul acestui acord, Victoriabank se angajează să pună la dispoziția companiilor împrumuturi pentru implementarea proiectelor care vor avea scopul de a reduce consumul de energie, de a scădea emisiile de carbon și de a contribui la dezvoltarea durabilă a economiei.

„Acești 10 milioane EUR ne vor permite să sprijinim antreprenorii locali să investească în proiecte verzi cu impact, promovând atât creșterea economică, cât și responsabilitatea față de mediu în Moldova. Acordul de finanțare cu Fondul Green for Growth reprezintă un moment semnificativ în strategia noastră de sustenabilitate la Victoriabank. Apreciem acest parteneriat inclusiv pentru că ne ajută și în misiunea noastră de a promova un viitor mai sustenabil pentru țară,” menționează Levon Khanikyan, CEO, Victoriabank.

Simon Gupta, președintele Consiliului de Administrație al GGF, prezent la ceremonia de semnare din Chișinău, a declarat la rândul lui: „Este minunat să fiu la Chișinău pentru întâlnirea cu conducerea Victoriabank, partener strategic al GGF. Prin această investiție atingem totodată pragul de 1 miliard EUR în portofoliul Fondului. Suntem încrezători că această nouă colaborare are un mare potențial de a accelera adoptarea soluțiilor eficiente din punct de vedere energetic și regenerabil, esențiale pentru independența energetică și viitorul sustenabil al Moldovei.”

„Această colaborare cu Victoriabank reflectă angajamentul nostru de a stimula creșterea economică durabilă în Moldova prin intermediul finanțării verzi,” a afirmat Borislav Kostadinov, directorul Fondului GGF al Finance in Motion. „Prin intermediul serviciilor de consultanță gestionate de Finance in Motion, împuternicim instituțiile financiare locale precum Victoriabank să ofere afacerilor resursele necesare pentru a investi în soluții de eficiență energetică și energie regenerabilă. Împreună, promovăm o tranziție pe termen lung către un viitor mai verde și mai sustenabil pentru Moldova”, a mai adăugat el.

Informații de context

Despre Victoriabank:

Cu 35 de ani de experiență pe piața bancară din Moldova, Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din țară, recunoscută pentru susținerea activă a mediului de afaceri, în special a întreprinderilor mici și mijlocii. Din 2018, face parte din cel mai mare grup financiar din România – Banca Transilvania. Victoriabank este activ implicată în sprijinirea dezvoltării afacerilor din țară, ajutând în special IMM-urile prin produse și servicii bancare concepute pentru a le face mai competitive și a le oferi noi oportunități de export. Ca lider în inovația bancară, compania asigură clienților acces la servicii 100% online. Cu o prezență extinsă la nivel național prin 68 de sucursale și peste 250 de ATM-uri, Victoriabank continuă să fie un partener de încredere pentru peste 310.000 de clienți, susținând în același timp creșterea și competitivitatea afacerilor din Moldova.

Despre GGF:

Fondul Green for Growth promovează eficiența energetică și energia regenerabilă în Europa de Sud-Est, Caucaz, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Prin oferirea refinanțării instituțiilor financiare locale, GGF ajută afacerile să acceseze soluții energetice durabile, contribuind la eficiența energetică și reducerea emisiilor de carbon. GGF a fost inițiat ca un parteneriat public-privat de Banca Europeană de Investiții și KfW Development Bank din Germania, beneficiind de suport financiar din partea Uniunii Europene, BMZ și altor investitori internaționali. Finance in Motion GmbH din Germania este consultant al GGF.

Despre Finance in Motion:

Finance in Motion este un manager global de active cu impact dedicat exclusiv dezvoltării durabile în piețele emergente și economiile în dezvoltare. Compania structurează, gestionează și consiliază fonduri de investiții cu impact care reunesc investitori publici și privați pentru a aborda schimbările climatice, a întări conservarea biodiversității, a promova utilizarea durabilă a resurselor naturale, a îmbunătăți condițiile de trai și a promova oportunitățile economice.

#Fondul Green for Growth #Victoriabank #proiecte