Diplomat rus care a avut curajul să-l înfrunte pe Putin. Condițiile Moscovei puse SUA și NATO pentru a nu ataca Ucraina

23 Ian. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Ian. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Boris Bondarev a ocupat funcția de diplomat rus timp de 20 de ani, iar pe 23 mai 2022 a hotărât să-și dea demisia, în urma atacurilor Rusiei asupra Ucrainei. Boris Bondarev, în vârstă de 41 de ani, este un fost diplomat rus care a lucrat pentru misiunea permanentă a Rusiei la Oficiul Națiunilor Unite din 2002, iar din 2019 la Geneva.

În ianuarie 2022, cu o lună înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Boris Bondarev era diplomat la misiunea Rusiei de la Geneva și și a primit sarcina de a fi ofițer de legătură între delegația Statelor Unite și cea a Rusiei care s-au întâlnit la misiunea SUA de la Geneva pentru a discuta un tratat propus de Moscova NATO pentru a nu invada Ucraina. În această calitate a primit o copie a documentului care i-a uimit pe toți diplomații ruși din misiunea de la Geneva. Bondarev povestește în Foreign Affairs, cum s-a degradat situația între ministrul de Externe și în cel al Apărării, de când Vladimir Putin a preluat puterea.

„Pentru mine, una dintre principalele lecții ale invaziei Ucrainei a venit din ceea ce am văzut pe parcursul a două decenii. Ce se întâmplă când guvernul începe treptat să creadă în propria propagandă? De ani de zile, diplomații ruși au fost forțați să se opună Washingtonului și să apere aventurile străine ale țării lor — să le apere cu minciuni și prostii. Am fost învățați să folosim retorică pompoasă și să transmitem altor țări ceea ce ne-a spus Kremlinul. Dar s-a ajuns ca țările străine să nu mai fie singurul public țintă pentru această propagandă. Propria noastră conducere a căzut sub influența ei. În telegramele și declarațiile noastre oficiale, a trebuit să raportăm Kremlinului că am reușit să convingem lumea de măreția Rusiei și să sfărâmăm argumentele Occidentului în bucăți. Nu trebuia să criticăm planurile periculoase ale președintelui. Această performanță a fost jucată chiar și la cele mai înalte niveluri ale ministerului. Colegii mei de la Kremlin mi-au spus în repetate rânduri că lui Putin îi place ministrul de Externe Serghei Lavrov pentru că este „confortabil” să lucreze cu el: a fost întotdeauna de acord cu președintele și i-a spus ce vrea să audă. Prin urmare, nu este de mirare că Putin a crezut că nu i-ar fi greu să cucerească Kievul“, scrie fostul diplomat.

Acest război arată clar că deciziile luate într-un cerc vicios duc la efectul opus

„Acest război arată clar că deciziile luate într-un cerc vicios duc la efectul opus. Putin nu a reușit să cucerească Ucraina – probabil că ar fi știut dinainte că acest lucru era imposibil dacă guvernul său ar putea face evaluări oneste. Mulți dintre noi și din armată știam foarte bine că armata rusă nu este atât de puternică pe cât credea Occidentul, în parte pentru că sancțiunile economice impuse de Occident după ce Rusia a pus mâna pe Crimeea în 2014 s-au dovedit a fi mai eficiente decât credeau politicienii.

Condițiile inacceptabile puse NATO și SUA

„Deconectarea de la realitate a devenit și mai periculoasă în ianuarie 2022, când diplomații americani și ruși s-au întâlnit la legația SUA de la Geneva pentru a discuta despre tratatul propus de Moscova de reformare a NATO.

Ministerul nostru de Externe nu a părăsit subiectul presupusului pericol al alianței occidentale. În același timp, trupele rusești se adunau lângă granița cu Ucraina. Am fost la această întâlnire ca ofițer de legătură (adică trebuia să ajut delegația noastră dacă avea nevoie de ceva de la misiunea rusă de la Geneva) și am primit o copie a propunerilor rusești. Mi-au depășit imaginația: printre ele se numărau puncte care erau în mod evident inacceptabile pentru Occident, de exemplu, cerința ca NATO să retragă toate trupele și armele din țările care au aderat la Alianță după 1997 – printre aceste țări se numără Bulgaria, Cehia, Polonia și țările baltice. Am crezut că autorul acestor propuneri fie pregătea terenul pentru război, fie nu avea idee cum funcționează Statele Unite și Europa, sau ambele. La o cafea, am discutat despre asta cu delegații noștri și, de asemenea, au fost confuzi. Am vorbit despre asta cu supervizorul meu imediat – și el a fost confuz. Nimeni nu a înțeles cum să abordeze Statele Unite cu un document care, printre altele, cerea ca NATO să nu mai accepte noi membri. Până la urmă, am aflat că documentul a venit direct de la Kremlin, ceea ce înseamnă că nu au fost discuții.

Încă mai speram că colegii mei își vor exprima măcar în privat consternarea, și nu doar confuzia. Dar mulți dintre ei mi-au spus că vor accepta cu plăcere minciunile Kremlinului. Pentru unii, aceasta era o modalitate de a evita responsabilitatea pentru acțiunile Rusiei: puteau explica și altora că pur și simplu urmau ordinele. Asta aș putea să înțeleg. Dar ceea ce m-a deranjat mai mult a fost că comportamentul nostru tot mai beligerant i-a făcut pe mulți oameni mândri. De mai multe ori, când i-am avertizat pe colegi că acțiunile lor sunt ofensive și că acest lucru nu va ajuta Rusia, ei ne-au reamintit că avem arme nucleare. „Suntem o mare putere”, mi-a spus unul dintre ei. „Alte țări ar trebui să facă ceea ce spunem noi.”
Nici după summitul din ianuarie, nu am crezut că Putin va declanșa un război la scară largă. În 2022, Ucraina era în mod clar mai unită și pro-occidentală decât în ​​2014. Nimeni nu i-ar întâmpina pe ruși cu flori. Declarațiile foarte dure din Occident despre o posibilă invazie au arătat clar că SUA și Europa vor reacționa puternic. Experiența mea cu arme și exporturi m-a convins că armata rusă nu este suficient de puternică pentru a-l învinge pe cel mai mare vecin al Europei și că nicio altă țară decât Belarus nu ne va oferi un sprijin semnificativ. Credeam că și Putin a înțeles asta, în ciuda tuturor „cântecelor“ care îl feresc de adevăr.

Între timp, i-am văzut pe colegii mei cedând presiunii lui Putin. În primele zile, cei mai mulți dintre ei radiau de mândrie. „În cele din urmă! a exclamat unul. — Acum le vom arăta americanilor! Acum vor afla cine este responsabil.” Câteva săptămâni mai târziu, când a devenit clar că blitzkrieg-ul împotriva Kievului a eșuat, retorica a devenit mai întunecată, dar nu mai puțin militantă. Un oficial, un respectat expert în rachete balistice, mi-a spus că Rusia trebuie să „lovească cu un focos nuclear în suburbiile Washingtonului”. El a adăugat: „Americanii se vor grăbi să ne implore pentru pace”.

Se pare că glumea puțin. Dar rușii tind să creadă că americanii sunt prea comozi pentru a-și risca viața pentru orice, așa că, atunci când am replicat că un atac nuclear ar presupune o răzbunare catastrofală, el a chicotit: „Nu, nu va fi”, își amintește fostul diplomat rus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 16:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON  și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.