Palatul Moldovagaz de jumătate de miliard de lei, călcâiul lui Ahile al companiei! Auditorii: investiție nejustificată

În zece ani (2011 – 2021) investițiile Moldovagaz a constituit 3,6 miliarde de lei, însă ANRE a aprobat doar 2,7 miliarde de lei sau 77,3% din total. Investițiile în valoare de 815,8 mil. lei, au fost considerate și apreciate ca neplanificate, nefundamentate și nejustificate conform, și pe deplin, fiind aplicate neconform criteriilor de evaluare, constată raportul de audit al Curții de Conturi.

Un exemplu elocvent al investițiilor efectuate în lipsa surselor de recuperare a costurilor reprezintă investițiile capitale pentru construcția clădirii de tip oficiu a S.A. „Moldovagaz” din str. Pușkin 64, mun. Chișinău.

„Mijloacele planificate pentru a fi utilizate în construcția acestei clădiri au fost permanent în creștere. Astfel, în anul 2005, Consiliului de administrație al SA „Moldovagaz” a planificat alocarea până la 5 mil. euro sau circa 63 mil. lei pentru lucrările de proiectare și construcție a clădirii. În anul 2006 în baza documentației de proiect a fost determinat costul orientativ al construcției de 230,9 mil. lei cu suprafața totală de 12,7 mii m2. În anul 2013, documentația de proiect a fost modificată, prin majorarea suprafeței construcției până la 13,5 mii m2. În final, în anul 2018, valoarea investițiilor suportate a constituit 445,6 mil. lei”, se arată în raportul auditorilor.

Ca urmare a lipsei documentelor în original aferente licitațiilor desfășurate în perioada 2011-2015, contractelor și proceselor-verbale de executare a lucrărilor pentru perioada 2009-2015 privind lucrările de construcție a clădirii, auditul public extern a fost limitat de a verifica și a se expune asupra conformității investițiilor capitale efectuate de SA „Moldovagaz” la obiectivul construit.

Finanțarea construcției clădirii în anii 2010, 2011 și 2013, s-a efectuat prin contractarea a 3 credite în valoare totală de 138. mil. lei, fiind achitate dobânzi de 13 mil. lei, cât și comisioane / taxe și alte plăți aferente eliberării creditelor de 1,4 mil. lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#constructie #Moldovagaz #cladire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.