Apă Canal a înmulțit din pix investițiile de miliarde! Doar 10% din planurile grandioase au fost realizate.

27 Ian. 2023, 10:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Ian. 2023, 10:32 // Actual //  bani.md

Scandalul de la Apă Canal ia amploare. Ieri întreprinderea a fost somată de Premier Energy că blocul administrativ va fi deconectat de la lumină din cauza datoriilor de peste 72 milioane de lei , iar prima suburbie care riscă să rămână fără apă este Stăuceni. În replică, compania susținea că fără lumină nu va putea emite facturi.

Cel mai curios lucru este că, deși compania dea lungul anilor a anunțat un plan de investiții grandios, aprobat de ANRE, doar 10% din total au fost făcute. Or, în lipsa investițiile rețeaua de apă și canalizare a ajuns la un grad de uzură foarte mare care duce la pierderi de apă 30%.

Portalul mold-street.com a analizat planul de investiții al întreprinderii municipale

În anii 2022-2023, planurile de investiţii au mai crescut pe hârtie cu încă 1,06 miliarde de lei. Investiţiile au fost şi sunt planificate în special în apeducte şi reţele de canalizare, dar şi în clădiri şi utilaje, echipamente de măsurare etc.

Astfel, în total se adună o sumă uriaşă de 2,26 miliarde de lei, pentru o întreprindere cu o cifră de afaceri de 660-680 de milioane de lei pe an, în această perioadă.

În pofida planurilor grandioase anunţate de prestatorul de servicii, investiţiile de 1,2 miliarde de lei planificate în anii 2019-2021, aşa şi nu au fost efectuate.

Gradul de realizare a acestora a fost de aproximativ 10%, ANRE acceptând doar un volum de investiţii de aproximativ 128 de milioane de lei, ce au fost executate de Apă-Canal Chişinău în anii 2019-2021.

Ce s-a întâmplat cu peste un miliard de lei, planificat pentru investiţii, ar putea fi un subiect de investigat.

Cu toate că Apă-Canal Chişinău nu a îndeplinit niciodată planul de investiţii în 2019-2021, anul trecut, ANRE a acceptat să îl majoreze de aproape două ori.

Astfel, pentru 2022, planul a fost de aproape 720 de milioane de lei, el fiind revizuit de câteva ori pe parcursul anului.

Cea mai mare parte din banii pentru investiţiile furnizorului au fost planificaţi din credite externe de la BERD şi BEI: în 2020 – circa 261 de milioane de lei, în 2021 – aceeaşi sumă de 261 de milioane de lei, ceea ce denotă că în 2020 nu s-a realizat, apoi s-a amânat pentru 2021.

Ţinând cont că nici în 2021 nu s-a realizat, banii din creditul BERD şi BEI se pare că au fost planificaţi a fi cheltuiţi în 2022.

Este adevărat că, în 2022, suma a crescut la 294 de milioane de lei. Tot în 2022, Apă-Canal Chişinău planifica să valorifice şi 72 de milioane de lei dintr-un grant de la Fondul Ecologic Naţional.

Restul banilor sunt indicaţi ca proveniţi din resurse proprii. În condiţiile în care Apă-Canal Chişinău în anii 2020-2021 a activat cu pierderi, iar în 2022 a ajuns să nu mai poată plăti pentru curentul electric, este evident că nu are nici bani pentru investiţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Oct. 2026, 12:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Oct. 2026, 12:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova și-a acoperit aproape 83% din necesarul de energie electrică prin importuri în luna septembrie 2026, în timp ce producția internă a asigurat doar puțin peste 17% din achizițiile realizate de Energocom. Prețul mediu ponderat al energiei procurate a ajuns la 157,42 euro/MWh, fără costurile de transport și alte cheltuieli logistice.

Potrivit datelor publicate de Energocom, compania a cumpărat în septembrie, în calitate de furnizor central de energie electrică și în cadrul obligației de serviciu public, un volum total de 266.565 MWh.

Din această cantitate, energia produsă în Republica Moldova a reprezentat 17,12%. Cea mai mare parte a producției locale, echivalentul a 15,42% din totalul achizițiilor Energocom, a provenit de la parcurile și centralele de energie regenerabilă. CET-Nord și Termoelectrica au asigurat împreună doar 1,70%.

Importurile au reprezentat 82,88% din energia cumpărată. Cea mai mare parte, 74,55% din volumul total, a fost procurată în baza contractelor bilaterale cu furnizori și producători din regiune. Alte 8,33% au fost cumpărate de pe Piața pentru Ziua Următoare din România, prin intermediul platformelor OPCOM și Bursa Română de Mărfuri.

Energocom precizează că prețul mediu de 157,42 euro/MWh reprezintă doar costul energiei propriu-zise și nu include taxele și cheltuielile pentru transport, rezervarea capacității și alte costuri logistice. Prin urmare, costul efectiv al energiei livrate este mai mare.

Compania explică nivelul prețului și prin schimbarea modului de achiziție după intrarea în vigoare, de la 1 iulie 2026, a noilor reguli ale pieței energiei electrice. Furnizorii cu obligații de serviciu public cumpără acum energie prin mecanisme concurențiale, inclusiv de pe piața contractelor bilaterale, Piața pentru Ziua Următoare și Piața Intrazilnică.