Bomba cu ceas din noul Cod funciar! Se pregătește vânzarea Republicii Moldova la bucată?

29 Ian. 2023, 14:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Ian. 2023, 14:27 // Actual //  bani.md

Autoritățile intenționează să modifice Codul funciar, care potrivit lor ar delimita proprietatea privată de cea publică, dar și terenurile pentru construcție. Însă articolul 21 al proiectului codului este unul ambiguu cu privire la vânzarea terenurilor străinilor.

Astfel, în respectiva formulare apare posibilitatea persoanelor străine să aibă în proprietate legal terenuri agricole. Daca ei vor fi asociați sau acționari ai companiilor moldovenești. Formula din art. 21 este extrem de vagă. Nu concretizează ce înseamnă persoana juridică străină. Probabil s-a pornit procesul accesului masiv al străinilor la terenuri agricole.

În prezent există legea cu privire la prețul normativ, unde companiile cu investițiile străine nu pot avea terenuri agricole în proprietate. Formula nu este optimă, dar totuși este mai favorabila. Însă, după aprobarea Codului funciar nou aceasta lege urmează a fi abrogată.

Totodată, s-au codificat, potrivit notei informative, în proiect unele norme care prevăd înstrăinarea terenurilor din domeniul privat al statului/unităților administrativ-teritoriale. De asemenea. a fost reglementat  și dreptuI de proprietate privată asupra terenurilor, conținutul dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și subiecții dreptului de proprietate privata.

Astfel, dreptul de proprietate privată asupra terenurilor poate fi dobândit, în condițiile legii, de persoanele fizice și juridice cetățeni ai Republicii Moldova. Persoanele străine sau apatrizii nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricola sau din fondul forestier, sub sancțiunea nulitățiii absolute al actului juridic de dobândire.

 

În prezent legislația interzice deținerea în proprietate a terenurilor de către străini.

Anterior, Asociația Investitorilor Străini (FIA) susținea că reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură, care reprezintă un sector prioritar pentru Republica Moldova. Or, în prezent există mai mult breșe în legislație care permit străinilor să dețină terenuri. Datele neoficiale arată că circa 15% din totalul terenurilor agricole ale Republicii Moldova sunt deținute de străini.

Suprafața totală a Republicii Moldova constituia 3,3 milioane de hectare, inclusiv: 2,5 milioane de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Potrivit documentului, statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 782.900 de hectare (23,1%). Alte 706.300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

Datele demonstrează elocvent fărămițarea ce domină agricultura Moldovei. Astfel cea mai mare parte din terenurile agricole – 754.169 de hectare (37%) sunt prelucrate de 35.545 de SRL-uri, din care doar circa 100.000 sunt terenuri proprii, iar circa 87% sunt arendate. Din cele  654.000 hectare arendate, doar 38.785 sunt pe un termen mai mare de trei ani,

Urmează cele 351.268 Gospodării Ţărănești (de fermier). care prelucrează 515.629 de hectare sau circa 25,3% din total. Astfel media pe o GŢ este de aproape 1,5 hectare.

O treime din GŢ au mai puțin de un hectar de teren agricol, iar 56,7% de la unu la cinci hectare și doar 754 de GŢ au suprafețe de teren de 50-100 de hectare. Alte 239.724 de hectare de terenuri agricole sunt prelucrate de sine stătător de către 799.850 de persoane fizice. Aici suprafața medie este este de doar 0,33 hectare.

În momentul de față nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Sept. 2026, 16:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2026, 16:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Crima de la Măgdăcești readuce în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-a împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut. În acest context, BANI.MD a constatat că Inspectoratul Național de Probațiune continuă să cumpere echipamente de monitorizare de la aceeași companie care a câștigat contractele și în anii precedenți și care a fost vizată de suspiciuni privind modul de desfășurare a achizițiilor.

FCP „Infoexpres” SRL, controlată de Ivan Țîpișev compania care a câștigat în perioada 2019–2021 mai multe achiziții pentru echipamentele de monitorizare electronică utilizate de Inspectoratul Național de Probațiune, a obținut și în 2026 un nou contract pentru furnizarea unor asemenea dispozitive în sumă de 1,6 milioane de lei. Ultimele date relevă o cifră de afaceri peste 2 milioane de lei și un profit de 13 mii de lei.

Potrivit informațiilor publicate pe e-licitație.md, pe 10 iulie 2026 Inspectoratul Național de Probațiune a atribuit din nou un contract companiei Infoexpres. Firma a fost singurul ofertant și urma să livreze 200 de dispozitive de monitorizare electronică, valoarea achiziției fiind de aproximativ 1,61 milioane de lei fără TVA.

Astfel, statul a continuat să lucreze cu același furnizor care a câștigat și procedurile organizate în perioada 2019–2021.

Achizițiile respective au ajuns în 2023 în atenția Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER). Organizația susținea că, în cinci proceduri analizate, contractele au fost atribuite aceluiași operator economic, iar condițiile tehnice ar fi limitat participarea altor companii.

AGER a mai semnalat că unele dintre cerințele de calitate elaborate anterior cu sprijinul experților Consiliului Europei nu s-ar mai fi regăsit în documentația finală a achizițiilor. Organizația ridica inclusiv întrebări privind certificarea și conformitatea echipamentelor furnizate.

În urma acestor acuzații, Ministerul Justiției anunța că va sesiza organele de drept și că va solicita evaluarea sistemului de monitorizare electronică de către experți internaționali.

Cu toate acestea, Infoexpres a continuat să obțină contracte de la Inspectoratul Național de Probațiune. Potrivit informațiilor făcute publice, din 2019 compania ar fi primit șase contracte pentru sisteme și echipamente de monitorizare electronică, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei. În ultimii ani, firma a primit și contracte pentru reparația și întreținerea dispozitivelor.

Documentațiile privind mentenanța indicau intervenții inclusiv asupra bateriilor, plăcilor electronice, modulelor GPS, GSM și componentelor de comunicație, elemente esențiale pentru transmiterea poziției persoanelor monitorizate.

În contextul crimei de la Măgdăcești, una dintre întrebările esențiale este acum ce model de dispozitiv purta agresorul, din ce lot provenea și dacă acesta fusese furnizat sau reparat anterior de Infoexpres.

Deocamdată, autoritățile nu au confirmat public că brățara concretă utilizată în cazul de la Măgdăcești provenea de la Infoexpres. Cert este însă că sistemul de monitorizare electronică al statului a fost alimentat în mod repetat cu echipamente furnizate de aceeași companie, inclusiv printr-un nou contract atribuit în vara anului 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!