Cum enclava separatistă a lui Krasnoselski a devenit povestea de succes a UE

Conlucrarea pe care o avem cu regiunea transnistreană este parte a activității pe care o avem cu R. Moldova în ansamblu. De exemplu, Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător vizează inclusiv regiunea transnistreană și vedem asta ca pe una din istoriile de succes, întrucât aproximativ o treime din exporturile efectuate de regiunea transnistreană merg spre UE, a declarat Janis Mazeiks, ambasadorul UE la Chișinău într-un interviu pentru moldpres.

„Deci, aceasta este o regiune care, de asemenea, este integrată în UE. Desigur, subiectul va fi relevant pentru următoarele etape de integrare și va fi necesar de a examina fiecare capitol de negociere. Între timp, este important să existe un dialog permanent între cele două maluri ale Nistrului pentru a rezolva chestiunile importante pentru viața oamenilor. Totodată, în ceea ce privește discuțiile asupra subiectelor mai majore, cum ar fi soluțiile politice, cel mai probabil nu este momentul oportun, pentru că dacă în procesul de negocieri 5+2, două părți sunt în război, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, nu este realist să ne așteptăm la realizarea unor chestiuni importante”, a punctat diplomatul .

Potrivit lui, la această etapă, angajamentul nostru cu regiunea transnistreană vizează comerțul și realizarea măsurilor de promovare a încrederii. Există un set de proiecte direcționate spre ambele maluri ale Nistrului, pentru a promova încrederea între cetățeni și pentru a stabili contacte. Recent am participat la o ceremonie de acordare a distincțiilor unor oameni de afaceri de pe ambele maluri. Deseori acordăm granturi sau servicii de consiliere, există un HUB de afaceri la Tiraspol, pe care îl susținem. Deci, suportul nostru este acolo unde trebuie. Totuși, la această etapă, primordial este dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, pe care îl susținem.

Exporturile regiunii separatiste din stânga Nistrului s-au prăbușit cu 200 milioane de dolari în anul 2022, arată datele așa zisului Serviciu vamal de la Tiraspol. Diminuarea exporturilor a fost influențată de întreruperea activității Uzinei metalurgice de la Rîbnița și a exporturilor de energie a centralei de la Cuciurgan.

În UE, principalele țări de destinație ale exporturilor au fost România, Polonia, Italia, Ungaria și Bulgaria.

Exporturile în Federația Rusă s-au comprimat cu 6%, de la 86,6 la 81,5 milioane de dolari. Livrările în Ucraina la sfârșitul anului au fost de trei ori

În același timp, întreprinderile transnistrene caută noi piețe. Printre principalii parteneri comerciali externi ai regiunii devine Turcia. În ultimul an, livrările în această țară au crescut de 3 ori la 27,3 milioane dolari.

Comerțul internațional al regiunii din stânga Nistrului a constituit în anul 2022 3,22 miliarde de dolari. Dintre care, 2,4 miliarde de dolari sunt importuri și 738 milioane – exporturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #transnistria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.

#mincare #scumpiri #BNM