Cum enclava separatistă a lui Krasnoselski a devenit povestea de succes a UE

Conlucrarea pe care o avem cu regiunea transnistreană este parte a activității pe care o avem cu R. Moldova în ansamblu. De exemplu, Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător vizează inclusiv regiunea transnistreană și vedem asta ca pe una din istoriile de succes, întrucât aproximativ o treime din exporturile efectuate de regiunea transnistreană merg spre UE, a declarat Janis Mazeiks, ambasadorul UE la Chișinău într-un interviu pentru moldpres.

„Deci, aceasta este o regiune care, de asemenea, este integrată în UE. Desigur, subiectul va fi relevant pentru următoarele etape de integrare și va fi necesar de a examina fiecare capitol de negociere. Între timp, este important să existe un dialog permanent între cele două maluri ale Nistrului pentru a rezolva chestiunile importante pentru viața oamenilor. Totodată, în ceea ce privește discuțiile asupra subiectelor mai majore, cum ar fi soluțiile politice, cel mai probabil nu este momentul oportun, pentru că dacă în procesul de negocieri 5+2, două părți sunt în război, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, nu este realist să ne așteptăm la realizarea unor chestiuni importante”, a punctat diplomatul .

Potrivit lui, la această etapă, angajamentul nostru cu regiunea transnistreană vizează comerțul și realizarea măsurilor de promovare a încrederii. Există un set de proiecte direcționate spre ambele maluri ale Nistrului, pentru a promova încrederea între cetățeni și pentru a stabili contacte. Recent am participat la o ceremonie de acordare a distincțiilor unor oameni de afaceri de pe ambele maluri. Deseori acordăm granturi sau servicii de consiliere, există un HUB de afaceri la Tiraspol, pe care îl susținem. Deci, suportul nostru este acolo unde trebuie. Totuși, la această etapă, primordial este dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, pe care îl susținem.

Exporturile regiunii separatiste din stânga Nistrului s-au prăbușit cu 200 milioane de dolari în anul 2022, arată datele așa zisului Serviciu vamal de la Tiraspol. Diminuarea exporturilor a fost influențată de întreruperea activității Uzinei metalurgice de la Rîbnița și a exporturilor de energie a centralei de la Cuciurgan.

În UE, principalele țări de destinație ale exporturilor au fost România, Polonia, Italia, Ungaria și Bulgaria.

Exporturile în Federația Rusă s-au comprimat cu 6%, de la 86,6 la 81,5 milioane de dolari. Livrările în Ucraina la sfârșitul anului au fost de trei ori

În același timp, întreprinderile transnistrene caută noi piețe. Printre principalii parteneri comerciali externi ai regiunii devine Turcia. În ultimul an, livrările în această țară au crescut de 3 ori la 27,3 milioane dolari.

Comerțul internațional al regiunii din stânga Nistrului a constituit în anul 2022 3,22 miliarde de dolari. Dintre care, 2,4 miliarde de dolari sunt importuri și 738 milioane – exporturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #transnistria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.